Uniunea Europeană a actualizat lista de supraveghere a poluanților emergenți din apă și a inclus noi substanțe chimice utilizate pe scară largă în industrie și medicină. Poluanții emergenți sunt substanțe care nu au fost monitorizate anterior la scară largă, dar care ridică îngrijorări din cauza efectelor potențiale asupra sănătății și mediului.
Printre noile substanțe monitorizate se află antioxidantul industrial 6PPD, folosit în producția anvelopelor auto, care se degradează în 6PPD-chinonă, un compus toxic pentru viața acvatică. De asemenea, pe listă au fost incluse antibioticul oxitetraciclină, utilizat în medicină și creșterea animalelor, și antidepresivele fluoxetină (ingredient activ în Prozac) și propranolol, un medicament pentru afecțiuni cardiace și anxietate. În plus, un grup de antifungice azolice, folosite în creme, șampoane antimătreață și tratamente agricole, va fi supravegheat îndeaproape.
Statele membre trebuie acum să monitorizeze aceste substanțe și să raporteze rezultatele, o măsură menită să îmbunătățească protecția calității apei și a ecosistemelor. În prezent, doar 29,5% dintre apele de suprafață din UE sunt într-o stare chimică bună, iar noile date vor sprijini viitoarele reglementări pentru reducerea poluării.
Extinderea listei vine după ce Comisia Europeană a adoptat Decizia de punere în aplicare (UE) 2025/439, prin care actualizează lista de supraveghere a substanțelor poluante ce trebuie monitorizate în apele din Uniunea Europeană. Această măsură are scopul de a îmbunătăți colectarea datelor despre poluanții emergenți și de a sprijini viitoarele reglementări pentru protecția mediului acvatic.
Conform Directivei 2008/105/CE privind calitatea apei, Comisia trebuie să actualizeze lista de supraveghere la fiecare doi ani, eliminând substanțele pentru care s-au obținut suficiente date și adăugând altele noi care prezintă riscuri potențiale.
Ce substanțe sunt incluse pe noua listă?
Actualizarea listei include substanțe chimice utilizate în industrie, medicină și agricultură, care pot ajunge în ape prin deversări sau scurgeri din diverse activități umane. Printre acestea se numără:
- Antioxidantul industrial 6PPD și produsul său de degradare 6PPD-chinonă – folosite în fabricarea anvelopelor auto, cu efecte toxice asupra peștilor;
- Antibioticele oxitetraciclină și tetraciclină – utilizate în medicina umană și veterinară, cu impact asupra rezistenței microbiene;
- Antidepresivele fluoxetină și propranolol – medicamente care pot afecta ecosistemele acvatice prin eliminarea lor în ape uzate;
- Grupul de antifungice azolice – utilizate în produse farmaceutice, cosmetice (șampoane antimătreață) și pesticide;
- Insecticidul etoxazol și substanța abamectin – folosite în agricultură pentru combaterea dăunătorilor;
- Octisalatul (salicilat 2-etilhexil) – un ingredient din cremele de protecție solară, care poate contamina apele.
Ce substanțe au fost eliminate de pe listă?
Pe baza datelor acumulate, anumite substanțe monitorizate anterior au fost eliminate:
- Azoxistrobin – un fungicid care rămâne poluant de interes național, monitorizat doar de statele unde continuă să prezinte risc;
- Diflufenican – un erbicid care a fost identificat ca posibil poluant prioritar la nivelul întregii Uniuni.
În schimb, alte cinci substanțe (inclusiv antibiotice și filtre UV) au rămas pe listă, deoarece nu există încă suficiente date pentru a le evalua riscurile.
Antibioticele poluează apele și cresc rezistența bacteriană
Folosirea pe scară largă a antibioticelor în medicina umană și veterinară a dus la apariția unor noi poluanți în mediu, fie sub formă de substanțe active, fie ca produse rezultate din degradarea acestora. Antibioticele veterinare ajung în natură prin eliminarea necorespunzătoare a medicamentelor, tratarea ineficientă a apelor uzate, deversările provenite din fabricarea antibioticelor și deșeurile produse de oameni și animale. Chiar dacă nivelurile de antibiotice din apă sunt adesea scăzute, eliberarea lor constantă și persistența în mediu pot favoriza dezvoltarea bacteriilor rezistente la tratamente. Aceasta este una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea publică, conform Comisiei Europene și statelor membre ale Uniunii Europene.
Un studiu recent a analizat efectele antibioticelor veterinare asupra apelor europene, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt. Cercetătorii au studiat 162 de lucrări științifice despre toxicitatea acestor substanțe în ecosistemele de apă dulce și apă sărată. S-au evaluat diferite tipuri de antibiotice, speciile afectate, durata expunerii și concentrațiile care pot provoca moartea sau reacții negative în organismele acvatice. Studiul a acoperit 10 clase de antibiotice și 17 grupuri de specii, inclusiv bacterii, alge, moluște și artropode. Rezultatele au arătat că antibioticele sunt răspândite în efluenții stațiilor de epurare, în deversările spitalelor și fabricilor de medicamente, precum și în apele de suprafață. Dintre acestea, fluorochinolonele, tetraciclinele, sulfonamidele și macrolidele sunt considerate cele mai periculoase pentru mediul acvatic, deoarece sunt întâlnite frecvent și contribuie la apariția bacteriilor rezistente.
Fiecare tip de antibiotic afectează ecosistemele în mod diferit, ceea ce face dificilă găsirea unei soluții unice pentru reducerea impactului lor asupra mediului. De aceea, cercetătorii recomandă o abordare complexă pentru gestionarea acestor riscuri, luând în considerare efectele fiecărui antibiotic asupra vieții acvatice. Studiul subliniază că este urgent să se ia măsuri pentru a opri contaminarea apelor cu antibiotice veterinare, deoarece acestea pot avea consecințe atât asupra mediului, cât și asupra sănătății oamenilor.
Ce urmează?
Statele membre trebuie să monitorizeze aceste substanțe în apele de suprafață, utilizând metode analitice eficiente, cu costuri rezonabile. Datele colectate vor fi raportate către Comisia Europeană pentru a sprijini procesul de evaluare a riscurilor. Substanțele care vor fi confirmate ca periculoase pot fi incluse pe lista substanțelor prioritare, ceea ce va duce la stabilirea unor standarde obligatorii de calitate a apei.
Monitorizarea continuă a acestor poluanți va ajuta UE să îmbunătățească legislația privind calitatea apei și să ia măsuri pentru reducerea poluării. Statele membre trebuie să raporteze rezultatele, iar lista de supraveghere va fi revizuită din nou în 2027.
CITEȘTE ȘI:
Starea apei în Europa: poluarea chimică și stresul hidric sunt în creștere
Europenii sunt îngrijorați de problemele de mediu, de poluare și deficitul de apă
