Zonele rurale din Transilvania au o cultură unică și un patrimoniu imaterial prețios care sunt însă prea puțin cunoscute și protejate. Asociația My Transylvania încearcă le susțină prin intermediul evenimentelor sale de cultură gastronomică, în care micii producători locali au ocazia să împărtășească din rețetele, preparatele și poveștile lor, iar cei interesați descoperă mai multe despre peisajul cultural al zonei respective.
Fondată în 2010, asociația desfășoară proiecte în care alimentele devin un instrument de conectare a mai multor sub-domenii, de la educație și sănătate la legătura între mediul urban și cel rural sau turism sustenabil. Asociația pune în prim plan bogata cultură rurală a Transilvaniei prin intermediul gastronomiei și a evenimentelor alternative, care sunt o ocazie pentru orășeni de a învăța mai multe despre valoarea produselor locale și a patrimoniului rural.
Principalul eveniment este Transilvanian Brunch, inspirat de structura socială din satele săsești, vecinătatea, unde oamenii lucrează pe bază de proximitate, a povestit pentru Green Report Cristian Cismaru, președintele asociației. Evenimentele sunt adaptate condițiilor locale, iar produsele sunt întotdeauna locale și sezoniere, din satul respectiv sau din împrejurimi. Asociația susține producătorii, îi învață cum să își prezinte și aranjeze mesele, însă nu intervine în actul de gătit sau în mesajul pe care aceștia doresc să îl transmită.
Pe lângă partea culinară, în care cei care au pregătit hrana au ocazia să spună povestea alimentelor și să creeze o legătură socială, în cadrul evenimentului are loc și o plimbare prin sat, în care sunt vizitate obiective locale naturale sau de patrimoniu și cei interesați află mai multe despre produsele locale, precum și ateliere tematice legate de specificul locului, cum ar fi ateliere despre producția de alimente, cursuri despre meșteșuguri sau workshopuri despre cultura locală.
Restul evenimentelor sunt, după cum spune Cristian, declinări ale conceptului inițial. De exemplu, la Picnic în Cindrel, masa se ia pe vârf de munte, de unde se poate admira satul, iar la Flavours & Sounds of Transylvania, experiența culinară este îmbinată cu muzica locală, cum ar fi concerte de orgă și coruri. Transilvania Gastronomică este un mic festival dedicat culturii gastronomice în cadrul căruia sunt organizate mai multe master-class-uri, unde producătorii învață cum să evolueze rapid și să fie sustenabili în accepțiunea Slow Food.
Asociația coordonează și proiectul Gust Local, care este o marcă colectivă dedicată restaurantelor, pensiunilor și a producătorilor locali care atestă folosirea produselor alimentare locale și de sezon.
Înscrierea la evenimentele My Transylvania a fost digitalizată prin intermediul platformei Eat Local, care promovează și evenimente organizate de parteneri care respectă principiile Slow Food. Prin intermediul platformei, cei interesați pot alege Eat Local Card, un pachet special care cuprinde trei experiențe locale: o degustare de la un producător local, participarea la Transilvanian Brunch și un tur al culturii gastronomice din regiunea Sibiului la muzeul Astra.
Cristian a povestit că una dintre cele mai mari provocări înfruntate atunci când organizează astfel de evenimente este legată de rușinea oamenilor de a arăta ceea ce produc.
„Oamenii îți arată mai ușor ceva ce au din oraș decât să-ți arate ce au în beci și cămară. Schimbarea de perspectivă este ceea ce ne dorim noi, vrem să fie mândri și să aibă o poveste de zis, să conștientizeze că sunt valoroși.”
O altă problemă este legată de logistică. Politicile actuale „îi opresc pe producători din dezvoltare în stadii incipiente.”
„Oamenii nu au o calificare necesară atestată prin diplome, nu există cursuri la care se pot duce, bucătăriile unde lucrează nu sunt autorizate.”
Un nou proiect al asociației, Poteca Slow Food, este dedicată copiilor, pornind de la lipsa de educație privind originea alimentelor consumate, a specificului teritoriului din regiunea Sibiului și a modului de trai a celor care produc aceste alimente.
Proiectul își propune să creeze două materiale: o broșură cu povești de cultură gastronomică, adaptate pentru copii și o hartă a județului Sibiu. Aceasta din urmă va cuprinde o rută și o listă de recomandări pe acest traseu. Recomandările sunt, de fapt, poveștile din broșură scrise astfel încât să convingă familiile cu copii să viziteze satele sibiene pe urmele gusturilor locale. Descoperirea gusturilor va fi oferită local prin intermediul unor ateliere senzoriale pentru copii si adulți, cum ar fi ateliere legate de culegerea plantelor din flora spontană, precum și vizite la producători locali. Experiența este una tip slow living, adică de descoperire înceată, propunând petrecerea împreună cu familia a jumătate de zi într-un sat cu pretextul unui interes comun: gustul mâncării și legătura cu natura.
Proiectul va participa la Maratonul Internațional Sibiu, cel mai mare eveniment de alergare filantropic din România, dedicat strângerii fondurilor pentru diferite cauze.
Slow Food: hrană=planetă=viitor
Asociația este implicată în mișcarea Slow Food România, care cuprinde 13 comunități independente, majoritatea provenind din Transilvania, cu excepția celor din București, Dobrogea și Iași. Cristian Cismaru este lider de convivia în Sibiu și lucrează la înființarea unei organizații naționale care să aducă împreună cele 13 comunități.
Organizația internațională Slow Food a apărut în 1986 ca o replică la viața contemporană consumată în viteză, fast-food-uri, dispariția tradiţiilor gastronomice locale şi a scăderii interesului oamenilor pentru mâncare.
Slow Food valorifică legăturile între gastronomie și politică, agricultură, educație și ecologie, susținând producătorii locali și luând în considerare impactul alimentației asupra mediului înconjurător. Mâncarea este o cauză a schimbărilor climatice, dar poate fi și o soluție, fiind o unealtă pentru a îmbunătăți nu numai condițiile de mediu, dar și cele socio-culturale.
Cristian Cismaru a explicat că alegerea de a ne hrăni cu produse locale aduce numeroase beneficii, atât la nivel individual, cât și la nivel social și cultural.
„Dacă mănânci local, declanșezi indirect un șir de evenimente. Îi susții pe cei care practică agricultură la scară mică, care fac ca peisajul să arate echilibrat. Valoarea rămâne la tine în comunitate – îți merge ție bine, le merge și lor bine.”
Un beneficiu important este legat de sănătate. Cristian a povestit că într-o discuție cu directorul Spitalului Județean Sibiu, a aflat că primele 10 cauze de îmbolnăvire sunt legate de alimentație. Prin alegerea produselor locale, te hrănești cu alimente proaspete, fără aditivi, care sunt trasabile.
Un alt aspect este legat de mediul înconjurător. Transportul produselor din import generează cantități semnificative de dioxid de carbon.
Din fericire, românii sunt tot mai conștienți de beneficiile produselor locale.
„Trendul există, deși nu se susține în cifre, numărul celor care cumpără din supermarketuri este în continuare în creștere. Există un trend și pentru micul consum de produse artizanale, vizibil mai ales în zonele mai dezvoltate ale României, cum ar fi orașele principale din Transilvania, București și Iași.”
Weekendul trecut, cele 13 comunități Slow Food din România s-au reunit la Sibiu, prezentându-și proiectele în cadrul Pieței Slow Food. A avut loc și o conferință despre Slow Food & Slow Travel, care a explorat legătura între hrană sustenabilă și turism sustenabil, precum și diverse ateliere și workshop-uri gastronomice. Cu această ocazie, a fost inaugurat un tur de cultură gastronomică în muzeul Astra.
Pe viitor, asociația dorește să organizeze mai multe evenimente în sate montane, dedicate patrimoniului imaterial din aceste regiuni, care este amenințat cu dispariția.
În acest weekend, asociația va organiza în premieră un brunch în București, pe 31 martie, iar pe 30 martie, tot în București, va organiza evenimentul „Cină de primăvară: Transylvania Tastes”, al patrulea eveniment din seria „2 Women Chef”, în care Oana Irina Coantă, Mara Elena Oană și invitatele lor regândesc o serie de rețete transilvănene folosind ingredinte sezoniere și respectând principiile Slow Food.
Poți descoperi următoarele evenimente ale asociației pe pagina lor de facebook sau pe Eat Local, iar aici găsești evenimentele My Transylvania și Slow Food Sibiu din cadrul programului Sibiu Regiune Gastronomică Europeană 2019.
