Infracționalitatea cu specii sălbatice, inclusiv braconajul, traficul de animale sălbatice sau otrăvirea ilegală, provoacă o reducere semnificativă a biodiversității și pot duce la dispariția speciilor de animale și plante în Europa și nu numai. Conform unui raport realizat de WWf România privind infracționalitatea contra speciilor sălbatice, sancțiunile pentru infracțiuni contra speciilor sălbatice sunt departe de a le descuraja.
„Infracționalitatea cu specii sălbatice nu este o chestiune minoră, deoarece intervine într-un echilibru din ce în ce mai fragil și care, odată distrus ne va afecta profund posibilitățile de dezvoltare dar și securitatea economică și socială. În România, dar și în alte state europene, amploarea fenomenului și modul în care sunt tratate acestea de către organele judiciare nu erau cunoscute”, spune Cristina Munteanu, coordonator și coautor al raportului.
Datele colectate acoperă perioada 2015 – 2020 și vizează, în principal, activitățile de braconaj, ucidere ilegală pentru sport, controlul prădătorilor/dăunătorilor și represalii, capturare ilegală, colectarea ilegală a ouălor, comercializare, prinderea și uciderea neselectivă care pune în pericol, cu bună știință, specii protejate. Au fost luate în considerare și activități precum uciderea ilegală a unei specii neprotejate prin lege, pescuitul ilegal al unei specii neprotejate, în perioada de prohibiție sau fără permis de pescuit.
Specii afectate de infracționalitatea împotriva faunei sălbatice în România
Potrivit raportului WWF România, realizat în cadrul proiectului SWiPE, în ceea ce privește speciile protejate, 1281 de exemplare au fost implicate în activitatea infracțională, în perioada menționată, cele mai afectate fiind: ursul brun, țiparul, vulpea de mare, cega, delfinul și câinele de mare. Dintr-un total de 18 de cazuri care au ajuns în instanță, în 16 cazuri instanța a pronunțat hotărâri de condamnare, iar în 2 cazuri inculpații au fost achitați
La nivelul contravențiilor au fost identificate 7 cazuri care totalizează 5 specii afectate: agave, leopard, girafă, antilopă. Și specimene din 5 familii și un gen: cameleoni, sturioni, elefanti, papagali, ursi, respectiv abanos.
Mult mai multe au fost, însă, cazurile de infracționalitate care au afectat speciile neprotejate. În baza de date a proiectului au fost înregistrate 606 de cazuri care au afectat specii ca: mistrețul, căpriorul, iepurele de câmp, dar și multe specii de pești, neprecizate în documente dosarelor penale.
Au fost pronunțate 544 de sentințe de condamnare, 13 achitări, 17 procese sunt încă în derulare, 11 cazuri în care sancțiunea închisorii a fost înlocuită cu amendă, într-un caz instanța și-a declinat competența și în 20 de cazuri nu există informații despre stadiul dosarelor.
Multe fapte, deși ilegale și de un grad de periculozitate ridicat, rămân nepedepsite
Chiar dacă nu a fost posibilă o estimare exactă privind infracționalitatea împotriva speciilor sălbatice, numărul dosarelor care nu au ajuns în instanță este foarte mare: aproximativ 7.200, în 82,4% din parchetele din România.
Raportul WWF România relevă faptul că dosarele pentru care s-a dat o soluție de clasare sau de renunțare la urmărirea penală sunt de 10 ori mai multe decât cele trimise în judecată.
O cauză a acestei situații este și faptul că anumite activități și/sau fapte ilegale sunt tratate sumar, în mod disparat și neuniform, în diverse acte normative, ceea ce îngreunează aplicabilitatea corectă a prevederilor și, în consecință, conduce la lipsa sancționării sau la sancționarea necorespunzătoare a subiecților implicați în comiterea faptelor ilegale.
Recomandările WWF
- Baze de date regionale și naționale și schimb de informații eficient între instituții
- Îmbunătățirea cadrului legal aplicabil în legătura cu: braconajul, sesizarea infracțiunilor, traficul de specii de faună protejate
- Implicarea autorităților naționale în asigurarea respectării și aplicării legii, precum și în asigurarea finanțării pentru măsurile propuse pentru diminuarea/acoperirea riscului de conflict om-animal.
- O coordonare eficientă între instituțiile statului dar și între autoritățile locale și instituții internaționale relevante, pentru a combate implicarea grupurilor criminale organizate în infracțiuni împotriva speciilor de faună sălbatică protejate.
- Acțiuni de sporire a gradului de conștientizare și informare în rândul populației
Sursele datelor și informațiilor utilizate în raportul WWF România au fost reprezentate de bazele de date ale instituțiilor judiciare (tribunale, judecătorii și curți de apel), ale parchetelor din România, instituții abilitate să aplice contravenții pentru ilegalități de mediu și interviuri semi-structurate.
În cea mai mare parte, instituțiile au fost cooperante și au furnizat informații. Cu toate acestea, 30% din instituțiile judiciare și 17,6% din parchete nu au furnizat date.
