Marți se împlinesc 36 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl, care a răspândit un nor radioactiv peste mari părți ale Uniunii Sovietice, acum teritoriile Belarus, Ucrainei și Federației Ruse. Aproape 8,4 milioane de oameni din cele trei țări au fost expuși la radiații. De la începutul războiulului din Ucraina, în 24 februarie 2022, trupele rusești au trecut cu tancurile și au săpat tranșee în Pădurea Roșie, cea mai radioactivă zonă de la Cernobîl.
Reactorul numărul 4 al centralei de la Cernobîl a explodat la 26 aprilie 1986, cauzând cea mai gravă catastrofă nucleară civilă din istorie, în urma unui șir de erori umane și decizii greșite. În prezent reactorul este acoperit cu un sarcofag dublu, unul construit de sovietici şi deja avariat, altul, mai modern, inaugurat în 2019. Celelalte trei reactoare ale centralei au fost închise progresiv după catastrofă, ultimul în anul 2000.
Războiul din Ucraina
Pe parcursul războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei, militarii ruși au preluat controlului asupra Centralei, blocând personalul și gardienii la fața locului. Inginerilor, supraveghetorilor și altor cadre tehnice li s-a permis să continue lucrul. În următoarele două zile, au fost aduse echipe de la agenția rusă de energie atomică Rosatom.
Personalul de la Cernobîl a fost dornic să păstreze controlul asupra întreținerii centralei. Nu este o centrală electrică funcțională, dar deșeurile radioactive sunt depozitate la locul celui mai grav dezastru nuclear din lume. De la accidentul din 1986 s-au cheltuit miliarde de dolari pentru a curăța și a limita contaminarea suplimentară. Dacă condițiile de pe amplasament nu sunt monitorizate corespunzător, exista un risc major de eliberare de material nuclear.
Îngrijorările cu privire la activitatea rusească din zona centralei au făcut înconjurul țărilor vecine. Chiar Ministerul Mediului de la București a dat de câteva ori asigurări că nivelul de radioactivitate s-a menținut în parametri normali. De asemenea, s-au născut îngrijorări și în legătură cu praful radioactiv pe care tancurile rusești l-au ridicat odată cu manevrele militare efectuate în zonă.
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a atenţionat în repetate rânduri asupra pericolelor pe care le presupune războiui, primul care are loc într-o ţară dotată cu un vast parc nuclear cu 15 reactoare în patru centrale active, precum şi cu mai multe depozite de deşeuri nucleare.
La începutul lunii aprilie, trupele ruse care au părăsit centrala de la Cernobîl și au luat cu ele ostatici, după cum au declarat oficiali de la Kiev. „Părăsind centrala nucleară de la Cernobîl, ocupanţii ruşi au luat cu ei membri ai Gărzii Naţionale pe care îi ţineau ostatici din 24 februarie„, a anunţat pe Telegram agenţia ucraineană de stat Energoatom, citând angajaţi.
Implicarea ONU, după accidentul nuclear
Cu ocazia comemorării, ONU a ținut a reamintească unele aspecte istorice cu privire la dezastrul nuclear. Guvernul sovietic a recunoscut necesitatea asistenței internaționale abia în 1990. În același an, Adunarea Generală a adoptat rezoluția 45/190, solicitând „cooperare internațională pentru a aborda și a atenua consecințele la centrala nucleară de la Cernobîl”, reamintește Organizația Națiunilor Unite, cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Dezastrului de la Cernobîl.
Acesta a fost începutul implicării Națiunilor Unite în operațiunea de redresare demarate după accidentul nuclear. Un grup operativ interagenții a fost înființat pentru a coordona cooperarea de la Cernobîl. În 1991, ONU a creat Fondul fiduciar de la Cernobîl, aflat în prezent sub conducerea Oficiului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA). Din 1986, familia ONU de organizații și ONG-uri importante au lansat peste 230 de proiecte diferite de cercetare și asistență în domeniile sănătății, siguranței nucleare, reabilitarii, mediului, producției de alimente curate și informației.
În 2002, Organizația Națiunilor Unite a anunțat o schimbare în strategia de la Cernobîl, cu un nou accent pe o abordare de dezvoltare pe termen lung, iar în 2009 ONU a lansat Rețeaua Internațională de Cercetare și Informare la Cernobîl (ICRIN).
La 8 decembrie 2016, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție prin care 26 aprilie este Ziua Internațională de Comemorare a Dezastrului de la Cernobîl. În rezoluția sa, Adunarea Generală a recunoscut că la trei decenii de la dezastru rămân consecințe grave pe termen lung și că comunitățile și teritoriile afectate se confruntă cu nevoi conexe continue. Adunarea Generală invită toate statele membre, agențiile relevante ale sistemului Națiunilor Unite și alte organizații internaționale, precum și societatea civilă, să comemoreze ziua de 26 aprilie, în care ne amintim de accidentul nuclear.
Evoluții recente
Finalizarea amplasării noului sarcofag de siguranță a fost o etapă majoră atinsă în 2019, cu 2,2 miliarde EUR furnizate de peste 45 de țări donatoare prin fonduri gestionate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Noua izolare în siguranță a fost predată Guvernului Ucrainei pe 10 iulie 2019. Domeniul de aplicare al proiectului în ceea ce privește cooperarea internațională este unul dintre cele mai mari văzute vreodată în domeniul securității nucleare.
Deoarece agențiile Națiunilor Unite și-au mutat atenția de la asistența umanitară la prevenire, redresare, remediere și dezvoltarea capacităților, a fost adoptată o abordare integrată a dezvoltării durabile pentru a răspunde nevoilor regiunilor și comunităților afectate. Agențiile, fondurile și programele au continuat să lucreze îndeaproape cu guvernele din Belarus, Federația Rusă și Ucraina pentru a oferi asistență pentru dezvoltare comunităților afectate de Cernobîl.
Mesajul ministrului mediului
Ministrul mediului, Tanczos Barna, a transmis un mesaj cu ocazia a 36 de ani de la accidentul nuclear, spunând că această comemorare ne obligă la responsabilitate. „Prin comemorarea acestui eveniment ne amintim și de modul în care au afectat viața de zi cu zi a oamenilor de pe un întreg continent câteva decizii greșite. Este de datoria noastră, a tuturor factorilor de decizie, să evităm luarea unor măsuri care provoacă tragedii similare. Lecțiile de la Cernobîl ar trebui să fie obligatorii pentru noi toți, la fel ca tragediile de la Mayak (Rusia) și Fukushima (Japonia). Am încredere că omenirea a învățat multe din cazul Cernobîl și nu va recurge la decizii care să ducă la distrugerea umanității în conflictul ruso-ucrainean care, pe lângă ororile războiului, devine și o amenințare nucleară”, a scris Tanczos Barna, pe Facebook.
Ministrul a mai spus că un viitor durabil constă în construirea de sisteme de energie regenerabilă, care să nu pună în pericol umanitatea și mediul înconjurător, aceasta fiind „singura cale de urmat” din punct de vedere al mediului și al societății.
După accidentul nuclear petrecut la Cernobîl și evacuarea oamenilor din perimetrul contaminat, natura a pus stăpânire peste perimetru. Cercetătorii au observat că anumite specii de plante și animale au reușit să se înmulțească semnificativ comparativ cu perioadele anterioare. Cu toate acestea, urmele contaminării sunt vizibile la tot pasul în nivelul măsurat de radioactivitate, pe trunchiurile copacilor, iar animale cu mutații sau tumori dezvoltate din accidentului sunt și ele prezente.
Citește și: Risc crescut de radiații după întreruperea curentului la centrala nucleară de la Cernobîl
Ciupercile sălbatice din Germania, contaminate după accidentul nuclear de la Cernobîl Guvernul din Ucraina anunţă că incendiile de pădure de la Cernobîl au fost stinse
