Silvicultorii din Romania s-au intilnit, ieri, la Focsani, in cadrul unui simpozion dedicat impaduririi terenurilor degradate si infiintarii de perdele forestiere Au fost vizitate citeva perdele forestiere infiintate in anii trecuti si au fost plantati arbori pe malul Siretului.
Silvicultorii din Romania s-au intilnit, ieri, in sala de sedinte a Consiliului Judetean. La eveniment au participat subsecretarul de stat in cadrul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Gica Duta, vicepresedintele Consiliului Judetean, Mircea Diaconu, prefectul Raluca Dan. Au mai fost prezenti primarii din loca-litatile de deal si de munte, conducerea Consilva, reprezentanti de la ICAS Bucuresti, dar si pensionarii din silvicultura. La simpozion a fost prezentat proiectul referitor la inventarierea si cartarea terenurilor degradate derulat de un grup de cercetatori de la Facultatea de Silvicultura din cadrul Universitatii „Stefan cel Mare“ din Suceava.
Subsecretarul de stat Gica Duta a aratat ca a ales Vrancea pentru organizarea seminarului din cauza pro-blemelor care exista in loca-litati. „Unul dintre motivele pentru care am ales Vrancea este suprafata mare de terenuri degradate. Judetul are cea mai mare suprafata, peste 80 mii hectare, de terenuri aflate in diferite stadii de degradare“, a afirmat Gica Duta.
El a precizat ca acest simpozion a fost organizat tocmai pentru a impulsiona autoritatile locale si cetatenii sa impadureasca terenurile degradate. Subsecretarul de stat s-a declarat nemultumit de oferta de terenuri pentru impadurire la nivelul judetului, explicind ca este necesara o actiune de convingere a proprietarilor.
„Sint putin nemultumit pentru ca oferta de terenuri destinata impaduririi nu este atit de mare ca in alte zone ale tarii. Voi merge in localitatile de deal si de munte pentru a sta de vorba cu proprietarii acestor terenuri, foarte importanta fiind convingerea lor sa infiinteze asociatii de paduri degradate pentru obtinerea subventiilor europene. Acolo unde exista asociatii de proprietari, se pot completa statutele si cu impadurirea terenurilor degradate, la fel ca in cazul obstilor“, a precizat Gica Duta.
Silvicultorii au replantat 117 hectare de padure
Silvicultorii vrinceni au efectuat lucrari de replantare pe o suprafata de 117 hectare de padure in aceasta primavara. Planul de extindere a sistemului de suprafete forestiere din judetul Vrancea vizeaza, pentru 2009, o crestere de la 27% pina la 38%. O atentie deosebita va fi acordata impaduririi suprafetelor degradate, activitate pentru care se pot obtine si subventii europene. „Ceea ce ne trebuie este bunavointa de a ocroti natura pentru ca generatiile viitoare sa se poata bucura de un mediu curat, asa cum ne bucuram si noi. Sintem in «Luna padurii» si profit de prilej pentru a-i felicita pe silvicultorii vrinceni care au plantat 117 hectare de padure“, a afirmat prefectul Raluca Dan. Judetul Vrancea detine 188.000 de hectare de padure, din care o treime sint in stare de degradare.
Perdelele forestiere protejeaza culturile agricole
Silvicultorii au mers, ieri, la citeva perdele forestiere amenajate pe terenurile societatii Agroind Doaga. Doar in Vrancea, dupa 1989, au fost realizate peste 175 hectare de perdele de protectie, cu o lungime totala de 154 kilometri. Aceasta metoda de protectie a culturilor agricole nu a fost continuata, in mare parte din cauza faramitarii suprafetelor prin retrocedarea terenu-rilor catre fostii proprietari pe vechiul amplasament. Proprietarii si administratorii societatilor agricole care detin perdele fores-tiere au subliniat importanta acestora atit in protectia culturilor cit si in cresterea productiei agricole.
Directorul Constantin Grigore de la Agroserv Grig Maicanesti si Petrica Azoitei de la Agroind Doaga au aratat ca productia este mai mare cu 10-20% datorita protectiei perdelelor forestiere. „In arealul societatii erau 6 mii hectare, cu un total de circa 60 hectare de padure, de perdele forestiere. Expli-catia faptului ca firma mea sau a domnului Azoitei au o productie cu 15-20% mai mare decit ceilalti fermieri se datoreaza impaduririi zonei“, a precizat Constantin Grigore.
