O modificare a Legii privind performanța energetică ar putea provoca haos pe piață. Auditorii energetici nu știu cum să interpreteze schimbările legislative și spun că, așa cum arată în prezent, „lege este mai proastă decât era înainte”.
Green Report a stat de vorbă cu mai mulți specialiști, pentru a înțelege care sunt efectele modificărilor adoptate săptămâna trecută de Parlamentul României.
Clarificări care generează confuzie
Legea, inițial adoptată în 2005, a fost acum modificată, pentru a „clarifica” o parte din vechile prevederi.
„Avem o modificare extrem de importantă, cu efecte majore, aș spune, în societate,” spune Conf. Dr. Ing. Ancuța Măgurean, auditor energetic și profesor în cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca. „Este vorba de definiția clădirii al cărei consum este aproape egal cu zero – nZEB.”
Modificarea definiției casei nZEB schimbă o prevedere inițială care spunea că 30% din energia din resurse regenerabile putea fi produsă la fața locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de kilometri față de clădire.
„Acum, legea a venit și a introdus modificarea ca în loc de 30% produs la fața locului, avem 10% cu energie din resurse regenerabile produse la fața locului, iar ceilalți 20% cu energie produsă din surse regenerabile certificate, din garanții de origine, în conformitate cu legea”, explică sursa citată.
Garanțiile de origine de care vorbește legiuitorul sunt certificate emise de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), care atestă că energie electrică a fost produsă din surse regenerabile. Practic, e energie verde. Certificatele pot fi transferate între producători, furnizori și consumatori, prin acest mod energia verde putând fi monitorizată în piață.
Clădirile independente energetic nu mai sunt nZEB
„Asta poate fi o problemă”, recunoaște Ancuța Măgurean. Așa cum ne-a explicat Stelian Bâra, director de comunicare al Asociației Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România, (AAECR), această prevedere face ca acele clădiri care sunt construite pentru a fi independente energetic, acum nu se vor mai încadra în categoria nZEB!
„Adică, dacă o casă are 100% energie regenerabilă produsă local și este independentă energetic față de sistemul energetic național, nu mai este clădire nZEB? Nu, pentru că nu îndeplinește condițiile impuse prin lege!”, spune Stelian Bâra.
O prevedere care se bate cap în cap cu normele europene, care încurajează consumul de energie verde, fie produsă la locație, fie cât mai aproape de locul de consum, cum ne explică Sergiu Sârbu, Auditor Energetic & Consultant nZEB în cadrul Certific.ro.
„Teoretic, pe lege nu sunt nZEB (n.red. clădirile independente energetic), pe metodologie sunt nZEB. Nefiind corelate astea, se bat cap în cap, fac un haos în piață.
Cum îi afectează pe proprietari? Aceștia nu pierd certificarea, însă pierd bifa «nZEB», ceea ce înseamnă că, teoretic, nu își pot întabulă casa”, ne-a mai spus auditorul de la Certific.
„Dacă tu ți-ai făcut casa, noi am conformat-o nZEB la faza autorizării, teoretic eu ar trebui să pot să îți închid acea lucrare pe indicatorii care erau legali atunci. Aici e o întreagă discuție”, a continuat sursa citată.
A doua problemă ridicată de specialiști este că auditorii energetici întocmesc raportul de conformare nZEB când lucrarea se află la stadiul de proiect, „stadiu în care beneficiarul proiectului nu are încă un contract de furnizare de energie electrică încheiat cu vreun furnizor”.
„De unde știe auditorul dacă viitorul furnizor de energie electrică are 20% din energie produsă din surse regenerabile și certificată prin garanții de origine? De unde știe dacă proiectul îndeplinește condițiile nZEB conform noii legi?”, se întreabă Stelian Bâra.
„În faza de proiectare, proprietarii nu au semnate contractele de furnizare. Când facem auditul, presupunem că acel contract pentru energia electrică va fi cu garanții (n.red. energie verde). Omul ne zice că va face contract cu garanții. La recepție mergem și îl întrebăm, omul zice iar că da, e cu garanții. Ne dă un precontract, noi mergem pe aia, dar a doua zi poate să îl schimbe [n.red. furnizorul de energie electrică], pentru că omul merge la prețul cel mai scăzut”, explică Sergiu Sârbu.
Pe lângă că în forma actuală afectează dezvoltatorii imobiliari și persoanele fizice care plănuiesc să înceapă construcția unei case, noua prevedere ar urma să afecteze negativ și investițiile statului, realizate prin PNRR, pentru reabilitarea termică a clădirilor, susțin specialiștii.
Nu știu cum să aplice legea
„Noi ca și auditori energetici, maxim avem o viziune, nu o claritate. Nu știm cum să facem. Ca și firmă, avem 10-15 oameni, lucrăm pe toată țara, nu știm cum să facem! Nici măcar nu le-am zis dezvoltatorilor, pentru că nu știm ce să facem”, ne-a spus Sârbu.
Asociația Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România a făcut o solicitare la Administrația Prezidențială să nu promulge legea de modificare și să o retrimită la Parlament spre reexaminare.
„Noua lege modificată poate produce blocaje în piață în perioada următoare. De aceea, mulți auditori energetici doresc să apelăm la forme de protest legale împotriva ambiguității legislative”, ne-a spus și Stelian Bâra de la AAECR.
Aceeași asociația ne-a comunicat că, în faza de dezbateri pe modificările propuse la lege, auditorii au transmis mai multe recomandări la Parlament. „Unele propuneri au fost introduse în lege, s-au făcut unele clarificări, însă de majoritatea recomandărilor aleșii poporului nu au ținut cont, așa cum au afirmat președinții asociațiilor profesionale din domeniu, care au participat la ședințe de lucru cu reprezentanții Parlamentului.
Mai mult, aleșii poporului au introdus unele prevederi în lege care au adus nemulțumirea majorității auditorilor energetici pentru clădiri, cei care trebuie să aplice legea peste 3 zile și este imposibil”, a explicat Stelian Bâra, reprezentantul AACR.
Auditorul Sergiu Sârbu este de părere că legea, în forma în care a fost promulgată, va cauza „mai multe dereglări în piață dar în defavoarea eficienței energetice”. De exemplu, dezvoltatorii imobiliari și persoanele fizice care se apucă de construit ar putea reveni la centralele de apartament.
Important de reținut că modificările nu vizează clădirile existente, însă îi pot afecta și pe proprietarii acestora, în anumite condiții. „Dacă vor să își modernizeze clădirile, acestea trebuie să îndeplinească niște cerințe de performanță energetică obligatorii”, ne-au transmis reprezentanții AAECR.
Legiuitorul intenționează, prin modificările legislative, creșterea performanței energetice a clădirilor noi precum și a clădirilor existente, implicit reducerea emisiilor de CO2, informarea corectă a proprietarilor/administratorilor de clădiri prin certificatul de performanță energetică, clarificarea unor aspecte neclare din forma veche a legii, combaterea fraudei în domeniu.
În legea inițială, adoptată în 2005, este prevăzută realizarea unei baze de date, la nivel național, cu performanța energetică a clădirilor. Ancuța Măgurean ne-a spus că auditorii transmit datele către Ministerul Dezvoltării, dar o bază de date de acest gen nu există încă.
Green Report a transmis un set de întrebări către minister, pentru a afla dacă există sau nu această bază de date. Până la ora redactării acestui articol nu am primit un răspuns. Revenim.
Case mai eficiente, dar mai scumpe
Dezvoltatorii imobiliari, direct afectați de noile modificări, susțin că legea îi obligă să dezvolte case la standarde nZEB (nearly Zero Energy Building). Asta înseamnă că trebuie:
- să „îmbunătățească soluțiile constructive,
- să folosească o izolare termică mai performantă a clădirilor,
- să utilizeze echipamente electrice (iluminat LED, lifturi, ventilatoare, etc) cu un consum redus de energie,
- să utilizeze panouri solare pentru producția de energie electrică, etc.”.
„Schimbările sunt categoric în bine din punct de vedere al sustenabilității clădirii în timp, vor reduce cheltuielile de exploatare pentru viitorii locatari, însă majorează costul de implementare și execuție al proiectului”, ne-a spus Flaviu Pop, CEO și fondator al EAS Residence, din Oradea.
Potrivit acestuia, deși cumpărătorii vor plăti mai mult la achiziție, pe termen lung diferența de preț se va amortiza din reducerea costurilor lunare de exploatare.
„Cel mai important câștig care nu poate fi cuantificat monetar este faptul că noile locuințe vor deveni un mediu mai sănătos pentru viitorii locatari datorita materialelor și soluțiilor constructive necesare a fi implementate pentru obținerea unei performante energetice superioare”, spune Pop.
Cristian Ghilea, de la Form Properties, susține că dezvoltatorii care vor să păstreze aceeași marjă de profit, cu siguranță vor fi nevoiți să crească prețurile. „Ideea principală e că toți dezvoltatorii imobiliari trebuie să asigure o performanță mult mai ridicată a clădirilor”, spune sursa citată.
„În contextul obligațiilor asumate de România privind economisirea energiei și decarbonarea clădirilor, îmbunătățirea cadrului urban construit și protecția mediului, precum și în scopul alinierii la strategiile UE obligatorii de renovare pe termen lung, menite să asigure un nivel ridicat de eficiență energetică a clădirilor până în 2050,” indică Diana Șchiopu, avocata și partener al Firon Bar-Nir.
„Este important de menționat și că, în cazul clădirilor nerezidențiale noi, precum şi în cazul renovării majore a clădirilor nerezidențiale, altele decât cele deținute şi ocupate de întreprinderi mici şi mijlocii şi care au mai mult de 10 locuri de parcare, investitorii/proprietarii acestora, după caz, sunt obligați să instaleze cel puțin un punct de reîncărcare pentru vehicule electrice”, subliniază aceasta.
Se elimină obligativitatea aplicării cerințelor minime de performanță energetică pentru următoarele categorii de clădiri:
- clădiri și monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate, conform legii, fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, cărora, dacă li s-ar aplica cerințele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior;
- clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios și care nu asigură, conform destinației declarate, condiții de confort interior;
- clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la doi ani;
- clădiri care sunt destinate a fi utilizate mai puțin de patru luni pe an, precum și alte clădiri care necesită un consum redus de energie sau la care trebuie asigurate condiții de confort interior pentru o perioadă mai mică de patru luni pe an;
- clădiri independente, cu o suprafață utilă mai mică de 50 mp.
Publicată în Monitorul Oficial luni, noua prevedere intră în vigoare vineri, 26 iulie.
