Experți din cadrul International Service for the Acquisition of Agri-Biotech Applications (ISAAA) avertizau într-un studiu publicat la începutul lunii mai că, anul trecut, au crescut terenurile cultivate cu plante modificate genetic.
Potrivit specialiștilor ISAAA, în 2016, s-au cultivat OMG-uri pe 185.1 milioane de hectare, o suprafață cu 3% mai mare decât cea cultivată în 2015. Comparativ cu anul 2007, suprafața este cu 60% mai mare.
Anul trecut, 26 de țări cultivau OMG-uri. Dintre acestea, 19 sunt în curs de dezvoltare și 7 – țări industrializate. Printre statele cu cele mai mari producții de plante modificate genetic se numără SUA, Brazilia, Argentina, Canada, India și alte țări din America de Sud.
De ce este controversată modificarea genetică a plantelor
Modificarea genetică presupune eliminarea, alterarea sau introducerea unor elemente genetice de la alte plante, chiar și de la specii care nu sunt înrudite. Plantele astfel obținute sunt mai puternice, fiind rezistente la boli, la insecte și la erbicide precum controversatul glifosat.
Promotorii OMG susțin că astfel de tehnologii scad costurile de producție și ajută fermierii să controleze dăunătorii și bolile. Pe de cealaltă parte, cei care luptă pentru interzicerea folosirii modificării genetice spun că OMG-urile încurajează folosirea pesticidelor, afectând sănătatea mediului și a oamenilor; Mai cred că modificarea genetică răspândește alergenii de la o specie la alta și că OMG-urile afectează celelalte culturi, inclusiv cele organice.
În plus, se pare că nu există studii clare care să certifice avantajele folosirii OMG. Din contră. Conform WorldWatch Institute, există informații potrivit cărora folosirea OMG scade producția de soia cu 5 – 10%, ceea ce are și un impact social: mass-media asociază scăderea randamentului culturilor OMG cu sinuciderile în masă ale fermierilor săraci.
Nu este însă singurul mod în care fermierii mici sunt afectați. Marii producători dețin drepturi de proprietate intelectuală asupra semințelor modificate genetic. Răspândirea lor pe terenurile micilor producători înseamnă că aceștia nu vor putea păstra propriile semințe de la un an la altul fără a fi dați în judecată, ceea ce îi va forța să apeleze tot la marii producători de semințe. Monsanto, de exemplu, controlează 25% din piața semințelor, iar plantele sale modificate genetic se găsesc pe 85% din totalul terenurilor cultivate cu OMG-uri.
