Modelul financiar si economic trebuie regandit pentru a consolida rezistenta Pamantului

Potrivit raportului “Falimentarea naturii: Negarea limitelor planetare”, redactat de Anders Wijkman si Johan Rockström, exista un numar covarsitor de dovezi stiintifice care releva faptul ca presiunile exercitate de factorul uman asupra planetei au atins un nivel care comporta riscuri majore din perspectiva bunastarii si prosperitaii viitoare.

Anders Wijkman, consilier principal Institutul de Mediu din Stockholm

Provocarile din prezent nu pot fi depasite prin simpla ajustare a sistemului economic actual, pe baza optiunilor de descrestere economica sau de sustinerea unei cresteri economice ecologice. Este necesara reconsiderarea temeinica a modelelor financiare, fiscale si economice in vederea consolidarii rezistentei planetei, precum si a capacitatii acesteia de a asigura un spatiu sigur pentru evolutia si bunastarea omenirii”, afirma autorii.

Potrivit acestora, la nivel mondial trebuie implementata o “economie circulara” care sa decupleze avutia si bunastarea de consumul de resurse, sa stabileasca obiective obligatorii cu privire la eficientizarea resurselor, sa prevada majorarea impozitelor pentru utilizarea de noi materii prime si sa implice reorientarea politicii de cercetare catre inovatie si proiectare sustenabile.

Principalele masuri necesare pentru realizarea unei „economii circulare” includ:

• inlocuirea PIB ca obiectiv principal al dezvoltarii ;

• atribuirea de valoare serviciilor si biodiversitatii ecosistemice; deprecierea acestora si degradarea biodiversitatii trebuie avute in vedere atat in bugetele nationale, cat si in cele ale companiilor;

• implementarea unei reforme fiscale care sa vizeze majorarea impozitelor aplicabile utilizarii resurselor, eliminarea subventiilor de natura sa dauneze mediului inconjurator si reducerea impozitarii fortei de munca;

• reconfigurarea sistemului financiar: controlul asupra volumului de credite, regandirea sistemului de raportare trimestriala si impunerea unor cerinte obligatorii de raportare de catre institutiile financiare a expunerilor la risc ale acestora din perspectiva investitiilor in tehnologii cu emisii ridicate de CO2;

•introducerea planificarii pe termen lung prin reconsiderarea sistemului de actualizare a valorilor viitoare si eliminarea stimulentelor pentru obtinerea de profit pe termen scurt;

• reformarea modelelor de afaceri, astfel incat veniturile sa fie obtinute pe criterii de performanta si prin furnizarea de servicii de un inalt nivel calitativ si mai putin prin simpla vanzare a unei mai mari cantitati de produse.

Johan Rockström, profesor de administrarea resurselor naturale Universitatea din Stockholm

Conform raportului, schimbarile climatice reprezinta doar una dintre amenintarile foarte grave si interconectate la adresa atmosferei, oceanelor si ecosistemelor terestre. Este necesara dezvoltarea unei stiinte integrate si orientate catre solutii vizand sustenabilitatea la nivel mondial.

Concluzia autorilor este aceea ca orice schimbare radicala se poate produce doar prin intermediul acordurilor globale. Totusi, luand in considerare procedurile anevoioase si de durata pentru incheierea unor astfel de acorduri, guvernele nationale, administratiile locale, companiile si societatea civila trebuie sa identifice solutii ad-hoc.

Eforturile de protejare a mediului inconjurator si de prevenire a schimbarilor climatice trebuie sa fie strans legate de cooperare fie strans legate de cooperarea in domeniul dezvoltarii, iar transformarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului in obiective de dezvoltare sustenabila, conform recomandarilor formulate la Conferinta Rio+20, reprezinta un pas in directia corecta.

Lansarea raportului a fost organizata de Clubul de la Roma, grupul international de experti care dezbat problema asigurarii unui viitor sustenabil.

Ian Johnson, secretar general Clubul de la Roma

Acest raport prezinta o versiune optimista a modului in care putem face schimbari pentru un viitor favorabil, cu conditia sa existe vointa politica”, a declarat Ian Johnson, secretarul general al Clubului de la Roma.

Elaborarea raportului face parte dintr-o campanie mai ampla „2052: lumea peste 40 de ani„, prin intermediul careia sunt stimulate ideile de transformare a lumii intr-o maniera mai sustenabila. Clubul de la Roma este un grup international de experti, care cuprinde 1 500 de membri nationali si peste 30 de asociatii nationale.

Misiunea acestuia este de a realiza analize si evaluari anticipative referitoare la demersurile ce pot fi intreprinse pentru a avea o planeta mai fericita, mai rezistenta si sustenabila.

Anders Wijkman este consilier principal la Institutul de Mediu din Stockholm, Suedia, co-presedinte al Clubului de la Roma si fost membru al Parlamentului European.

Johan Rockström este profesor de administrare a resurselor naturale la Universitatea din Stockholm, director executiv al Stockholm Resilience Centre si co-presedinte al Future Earth.

spot_img

Ultimele știri