Ministrul Mediului, Tanczos Barna a declarat, în cadrul conferinţei Green Report „Implementarea Directivei Single-Use Plastics. Când, cum și cu ce cost?” că Hotărârea de Guvern privind sistemul garanție-returnare va intra în vigoare în septembrie 2022, cu şase luni mai târziu faţă de termenul propus anul trecut, respectiv luna aprlie 2022.
„SGR-ul a avut foarte multe teme sensibile şi teme care la implementare afectează în mod hotărâtor eficienţa şi modalitatea în care sistemul se construieşte. Am avut multe dezbateri atât cu industria, cât şi cu retailerii, inclusiv despre modalitatea în care se va construi această societate pe acţiuni unică la nivel naţional care va gestiona tot sistemul.
Am varianta finală de proiect de HG, astăzi probabil vor fi strânse toate semnăturile din minister şi va pleca pe cicrucitul de avizare. Mai sunt câte lucruri pe care le-am introdus în textul de act normativ – este propunerea noastră şi viziunea ministerului pentru implemnetrea SGR-ului. Vor fi elemente care nu vor fi îndrăgite de industrie sau de retail”, a spus ministrul.
Acesta a explicat că a avut în vedere foarte multe exemple din străinătate şi astfel a văzut modalitatea prin care au fost pornite alte sisteme şi tendiţele în care se dezvoltă sistemele noi. Din acest motiv, ministerul pe care îl conduce a propus identificarea unitără a fiecărui ambalaj.
„Va trebui să vedem în ce măsură în timpul pe care l-am propus pot fi implementate aceste soluţii, dar pentru a evita, de exemplu, fraudele în sistem ar fi de dorit ca identificare să nu fie la nivel de lot de produs, ci la nivel de unitate pentru care, teoretic, pe piaţă există tehnologie la dispoziţie”, adăugat Tanczos Barna.
Întreaga infrastructură de preluare a deșeurilor din magazine va fi organizată printr-un operator unic de sistem, la fel ca în statele în care sistemul funcționează deja. Acest operator va fi o entitate non-profit în care se vor găsi producători sau reprezentanți ai acestora, dar și retaileri.
„În acelaşi timp am decis structura societăţii în privinţa acţionariatului şi proiectul de act normativ propune 75% producători şi 25% retaileri şi comercianţi reprezentaţi în ambele situaţii de asiociaţiile de profil reprezentative şi am propus ca magazinele mai mici de 200 mp având obligaţia să organizeze puncte de preluare să aibă ca alternativă la organizarea individuală a acestor puncte de preluare şi asociarea între ele şi organizarea la comun a acestora”, a continuat ministrul Mediului.
Potrivit acestuia, va exista posibilitatea organizării acestor puncte de preluare de către autorităţile publice locale în nume propriu sau prin ADI-urile care le infiinţează astfel încât magazinele mici din zona rurală să aibă o alternativă.
„Aceste obligaţii, mai ales în cazul magazinelor mici, de sub 200 mp, să fie îndeplinite sau obligaţia comerciantului să fie îndeplinită printr-o eventuală asociere cu autoritatea publică locală. Termenul de implementare propus este de 30 septembrie 2022”.
„Suntem la 7 luni de la data la care trebuia să apară aceasta HG, în ianuarie. Eu consider că varianta dezbătută în decembrie 2020 nu a fost cristalizată şi pregătită în aşa fel încât să fie aprobabilă şi implementabilă. Am operat mai multe modificări în urma discuţiilor cu factorii interesaţi şi care vor fi afectaţi de aceast act normativ şi de la 1 aprilie 2022, cât s-a propus în actul normativ iniţial am ajuns la 30 septembrie 2022, practic această întârziere de şase luni se vede şi propunerea pe care o facem. Este o ţintă ambiţioasă, dar sunt convins că acest sistem va fi implementat de companii puternice care îşi vor asuma obligaţii prin înfiinţarea sociatăţii şi sunt convins că putem lucra împreună pentru a respecta acest termen. Lucrurile nu sunt rigide, ele pot fi implementate prin termene intermediare, cu siguranţă. Dar cel mai important este să facem tot posibilul ca acest sistem să fie funcţional cât mai repede posibil”, a mai declarat Tanczos Barna.
Acesta a precizat ca proiectul a păstrat penalităţile din sistemul propus în 2020, în mare parte, adică dublul garanţiei în cazul ambalejlor din PET, din sticlă şi o penalitate egală cu valoarea garanţiei în cazul aluminiului „având în vedere că este probabil singurul material care se poate recicla în mod infinit şi practic cea mai mare presiune asuprea mediului se face prin amabalajele din plastic”.
Penalităţile vor fi aplicate la nivel de unitate pentru că sistemul funcţionează pe unitate, calculele se fac pe unităţi şi urmărirea ţintelor se face în unităţi. „Desigur, aceste transformări în multe luni se pot face la nivelul autorităţii sau SGR-ului pentru producători dacă vrem această transformare a ţintelor realizate de către producător”.
Însă acest lucru nemulţumeşte industria. Prezentă la eveniment, Alice Nichita, preşedinte ANBR, a spus că penalităţile ar trebui să fie aplicate pe greutate chiar dacă în cadrul sistemului se ţine o evidenţă şi la unitate.
„La final este necesară un punct de conversie în greutate şi mi s-ar părea eficient, util şi productiv pentru între sistemul de gestionare ambalaje să fie tratat unitar. Şi anume, penalitatea să fie aplicată pe greutate astfel încât să nu existe discriminare nici între industriile de băuturi şi celelalte industrii, dar nici între ambalajele din cadrul sistemului. Vorbim de garanţii diferite pe PET, sticlă sau aluminiu. Vorbim, de exemplu, de 1 leu penalitatea pe PET indiferent de mărimea acesteia”, a punctat Nichita
În replică, Ministrul a răspuns că „pe vremuri am făcut ASE-ul şi vă pot demonstra care este penalitatea reală şi care penalitatea pe care o plătiţi. Cred că este o penalitate rezonabilă şi un sistem rezonabil prin care există pe de o parte posibilitatea îndeplinirii ţintelor şi, pe de altă parte, o penalitate rezonabilă în cazul în care aceste ţinte nu sunt atinse”.
