Primăria Capitalei vrea ca Bucureștiul să aibă două rețele mari de piste pentru bicilete – până în 2035. Masterplanul Velo, planul pentru dezvoltarea infrastructurii de biclete, cuprinde o rețea principală de 150 de kilometri de piste și una secundară de 415 kilometri.
Studiile din cadrul Master Planului Velo pentru București relevă că 18% dintre bucureșteni ar alege bicicleta ca mijloc de transport dacă ar exista o infrastructură adecvată.
În prezent, lipsa siguranței pe străzi descurajează utilizarea bicicletelor, ceea ce explică procentul scăzut de utilizare.
Inițiativa propune măsuri pentru a crea o rețea extinsă de piste de biciclete, cu scopul de a încuraja mai mulți locuitori să adopte acest mod de transport în viitor.
Cei care se deplasează ecologic pe două roți în București reprezintă 4% din cota totală a deplasărilor, urmând ca începând cu anul 2035, la finalizarea rețelelor de piste pentru biciclete, procentul să crească la 15%.
Cum arată infrastructura existentă și care sunt arterele de trafic preferate de bicicliști?
Infrastructura actuală are numeroase deficiențe, printre principalele probleme, se numără:
- lipsa continuității pistelor,
- amenajarea sau semnalizarea lor necorespunzătoare,
- siguranța insuficientă a deplasărilor pe pistele existente,
- conflictele cu traficul auto,
- conflictele cu traficul pietonal,
- prezența parcărilor neregulamentare pe suprafața pistelor,
- absența parcărilor în zonele de destinație.
Printre pistele evaluate în documentul Master Velo, cele mai bine cotate sunt arii separate de traficul auto și de fluxurile pietonale:
- Pista de pe Calea Victoriei, care are în jur de 3 km,
- Pista din jurul intersecției de la Piața Charles de Gaulle, aproximativ 530 m.
Alte piste cu note bune se găsesc pe:
- Bulevardul Liviu Rebreanu, aproximativ 2,5 km, amenajată pe trotuar,
- Bulevardul Alba Iulia, aproximativ 1,1 km, neomologată de Brigada de Poliție Rutieră,
- Splaiul Independenței, 3,3 km, amenajată pe carosabil, și separată doar prin marcaj.
Ce își propune Master Planul Velo să asigure:
Siguranța în trafic și evitarea conflictelor cu traficul pietonal și motorizat: pistele pentru biciclete ar trebui să fie delimitate fizic, amenajate în intersecții pentru a împiedica accesul vehiculelor, să fie libere de obstacole și să aibă marcaje vizibile.
Liniaritate: traseul trebuie să fie cât mai drept, fără oscilare între pistele amenajate pe trotuar și cele de pe carosabil. Această caracteristică îi va crește gradul de utilizare.
Coeziune: trasee coerente, libertate și accesibilitate pentru toate facilitățile unui oraș, precum și conexiunea cu celelalte tipuri de transport urban.
Atractivitate: ambient plăcut pe parcursul traseului, construirea de rastele și parcări.
Confort: piste suficient de late (1,5 metri pentru cele cu o bandă și 2,5 metri pentru cele cu două benzi), să fie iluminate pe timp de noapte, să aibă sistem de scurgere a apei și material rugos pentru suprafața de rulare.
Municipalitatea a cerut opiniile populației cu privire la mersul pe bicicletă.
Planul pentru dezvoltarea infrastructurii velo a cuprins și un chestionar prin care cetățenii au putut furniza informații despre comportamentul lor de mobilitate, infrastructura pentru biciclete și sugestiile lor pentru viitor. Acesta a fost realizat pe un eșantion de 1067 de respondenți.
Pe 21 august, la sediul ARCUB, a avut loc prezentarea Masterplanului Velo. A patra consultare publică cu privire la proiect. Primele trei au avut loc în lunile: martie, aprilie și iulie (a.c.).
Primarul Nicușor Dan a anunțat public evenimentul, pe pagina sa de Facebook, și a încurajat cetățenii să-și trimită sugestiile și opiniile la adresa de e-mail: velo@pmb.ro.
Acesta a mai comunicat și faptul că, în definitivarea Masterplanului, a ținut cont atât de rezultatele chestionarului, cât și de sugestiile primite pe mail.
Dezbaterea de la ARCUB, o instituție de cultură din București, despre Masterplanul Velo a fost moderată de Mădălina Râmnicianu, reprezentant al Direcției de Urbanism din cadrul Primăriei Municipiului București, iar ca vorbitori au fost prezenți arhitectul șef Matei Damian, Radu Andronic, reprezentantul firmei de consultanță și proiectare specializată pe mobilitate durabilă, FIP Consulting, cea care a construit planul, Susana Georgiu, reprezentant Direcția de Investiții PMB și Cătălin Sebastian Aflat, directorul Direcției de Investiții a PMB.
De ce durează atat de mult realizarea acestor piste de bicicletă?
Cătălin Sebastian Aflat, directorul Direcției de Investiții al Primăriei București, a afirmat că „planurile sunt mărețe pentru următorii 10 ani! Nu pot să emit garanții, dar vom face tot ce ține de noi să găsim finanțare și o rezolvare cât mai rapidă pe tot ce înseamnă elaborare documentații tehnico – economice pentru că la acest moment vorbim despre o strategie, nu de proiecte tehnice pe baza cărora putem începe lucrări.
Avem niște costuri estimate care vizează doar partea de realizare a infrastructurii pistelor. Investițiile vor fi majore și vor avea alte valori, în momentul în care vom avea studiile de fezabilitate, vom avea și soluția propriu zisă, și vom știi și bugete.”
„Trebuie să înțelegem că lucruile care durează și fundamnetează o direcție de dezvoltare se fac foarte așezat, nu în hey-rup!”, sustine Damian Matei, arhitectul-șef al Primăriei București.
„Masterplanul a identificat, în prima etapă, care sunt problemele, iar în cea de-a doua etapă a identificat zonele care pot fi conectate, magistralele. Pornind de la aceste magistrale, se va crea un sistem de rețele secundare care va iriga acest sistem major. Trebuie respectat principiul ierarhizării.”
Radu Andronic, reprezentant FIP consulting spune că „documentul e perfectibil. A trebuit să găsim un echilibru între utilizatorii aceluiași spațiu. Rolul masterplanului nu este de a fi o documentație tehnică ad literam. Deși v-am arătat tot felul de profile transversale propuse, am făcut acest exercițiu pentru a arăta că este posibil ceea ce ne propunem. ”
Mădălina Râmnicianu, reprezentant al Direcției de Urbanism din cadrul Primăriei Municipiului București a explicat că „diferența față de varianta anterioară (etapa 1 a Masterplanului n.red) este introducerea acelei părți de regulament . S-a ajuns la concluzia, în urma unor dezbateri intense, că foarte multe dintre observații se pot implementa pe parcurs, pe măsură ce se intervine asupra străzilor existente, și de aceea ne-am gândit la acel regulament. Acesta trebuie să fie adoptat de Consiliul General al Municipiului București. Ne va permite să impunem anumite standarde pentru dezvoltarea străzilor în București, și anumite cerințe pe care să le aplicăm la autorizațiile de construire pentru a putea asigura suport în dezvoltarea infrastructurii viitoare velo.”
Dezbaterea poate fi urmărită audio-video aici.
Pe unde mai biciclim
Pistele de bicicleta sunt un subiect de care primarii din urban nu scapă usor, in ciuda conditiilor din trafic. Abordarea acestuia nu a fost mai mereu constructivă.
Spre exemplu, pe vremea primariatului său, Sorin Oprescu vorbea despre piste pentru bicicletă. Inițial, cochetase cu amplasarea acestora pe carosabil. Apoi le-a dorit pe trotuar, spunând că nu vrea să stea „să numere morții”.
Statistic vorbind, la nivel de Uniune Europeană, numărul accidentelor din trafic denotă o problemă – fie de infrastructură, fie de atitudine.
Concret: din 27 de țări membre UE, România are cea mai mare rată a mortalității în trafic, cu 93 de decese la un milion de locuitori.
În 2018, UE și-a stabilit un obiectiv de reducere cu 50% a deceselor rutiere – și, pentru prima dată, a rănilor grave – până în 2030.
Potrivit statisticilor Observatorului European pentru Siguranța Rutieră, numărul deceselor în România în accidente cu un singur vehicul a scăzut pentru toate modurile de transport, cu excepția bicicliștilor.
Per total, însă, în perioada 2012-2021, accidentele rutiere care implică bicilciștii s-au redus cu 3% – deși media trendului, în scădere în Uniune, este 12%.
Artere principale de trafic preferate de bicicliști în București sunt: Calea Victoriei, Bulevardul Decebal, Șoseaua Ștefan cel Mare, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Calea Victoriei, Splaiul Independenței, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Șoseaua Mihai Bravu, Bulevardul Timișoara, Strada Turnu Măgurele și Bulevardul Basarabia. Aceste fluxuri sunt conectate la puncte de interes, ca de exemplu – birouri, agrement, locuințe.
În acest moment există 32,5 kilometri de piste pentru biciclete în Capitală.
#MasterVelo #CyclingBucharest #NicușorDan #ARCUB #transportsustenabil #rutebiciclete
