Consiliul Concurenței a sancționat trei dintre cei mai mari producători de ciment din România – Holcim România S.A., Romcim S.A. și Heidelberg Materials România S.A. – cu amenzi însumând 217,9 milioane lei (aproximativ 43,7 milioane euro). Companiile au fost acuzate de coordonarea politicilor de preț prin schimb de informații comerciale sensibile în perioada 2017-2018.
Cifrele sancțiunilor
- Holcim România S.A.: 90,9 milioane lei (18,2 milioane euro).
- Romcim S.A.: 66,1 milioane lei (13,3 milioane euro).
- Heidelberg Materials România S.A.: 60,9 milioane lei (12,2 milioane euro).
Conform autorităților, aceste practici au redus concurența pe piața locală, conducând la creșterea prețurilor cimentului față de alte țări din regiune. Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a subliniat că schimbul de informații dintre producători a avut un efect negativ direct asupra consumatorilor.
„Fiecare companie implicată a putut să prevadă, în mod rezonabil, că informațiile despre propriile condiții comerciale vor ajunge la ceilalți producători. Comportamentul a condus la reducerea concurenței, ceea ce a generat majorarea prețurilor cimentului față de țările vecine”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Conform informațiilor comunicate de Consiliul Concurenței, „în urma investigației, autoritatea de concurență a constatat că, cel puțin în perioada 2017-2018, între cei trei producători de ciment s-a realizat un schimb de informații comerciale sensibile (informații referitoare la prețuri viitoare, discounturi, condiții de plată, termene de plată, cantități, volume etc.) prin intermediul unor clienți.
Astfel, fiecare dintre cei trei producători a implementat mecanisme pentru organizarea și utilizarea internă a informațiilor colectate de la clienți prin agenții zonali de vânzări. În acest fel au avut acces la informații care nu aveau caracter public (nefiind vorba despre prețuri la raft), pe care le-au centralizat, monitorizat și utilizat în stabilirea strategiilor comerciale în ceea ce privește politica de preț.”
Autoritatea de concurență a precizat că monitorizează piața materialelor de construcții având în vedere importanța strategică a sectorului construcțiilor în dezvoltarea economică și socială.
Industria cimentului și impactul asupra mediului
Deși cimentul este un material indispensabil în construcții – utilizat în beton și alte materiale esențiale – industria sa este una dintre cele mai poluante la nivel global. Producția de ciment este responsabilă pentru aproximativ 8% din emisiile globale de CO₂, fiind depășită doar de industriile energetice și de transport.
Pe de altă parte, fabricile de ciment din România au început să adopte practici mai sustenabile. Un aspect pozitiv al procesului de producție este utilizarea deșeurilor colectate de la populație ca materiale alternative în cuptoarele de ardere, ceea ce contribuie la reducerea dependenței de combustibilii fosili.
Sectorul construcțiilor: o piață în creștere
Chiar și în perioade de criză, sectorul construcțiilor din România a avut o evoluție pozitivă. De exemplu, lucrările de construcții au crescut cu 18% în 2020, comparativ cu 2019, și cu aproximativ 12-15% anual în anii următori, inclusiv în perioada crizei energetice. În 2024, piața a înregistrat o stabilizare, rămânând un sector strategic pentru economia țării.
Deși sancțiunile aplicate celor trei companii semnalează o dorință de reglementare mai strictă, acestea scot în evidență vulnerabilitățile unei piețe critice pentru dezvoltarea economică. Viitorul industriei cimentului depinde de adoptarea unor tehnologii mai curate și de intensificarea utilizării materialelor reciclate.
Această schimbare este crucială atât pentru competitivitatea pieței, cât și pentru protejarea mediului. Amenzile foarte mari pot conduce la restrângerea bugetelor companiilor pentru inovare, cercetare, dar și protecția mediului, existând riscul acutizării unor probleme de mediu specifice domeniului.
În Pactul Ecologic European, care ar trebui să facă din Europa un continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, este abordată și problema cimentului.
Uniunea Europeană încearcă să aducă la un loc arhitecți, oameni de știință, ingineri și designeri în ceea ce este numit „Noul Bauhaus european”. Altfel spus, europenii încearcă să regândească modul în care construim, astfel încât să folosim cât mai puțin ciment și, ideal, să îl înlocuim cu totul.
Articol in curs de updatare
