Marea Mediterană devine marea cu cea mai sărată apă din lume

În 2100, nivelul Mării Mediteraneene va fi mai mare cu un metru, iar apa va suferi până atunci cea mai rapidă creștere a temperaturii și a salinității din toate mările din lume.

Un nou studiu realizat de WWF și publicat pe 7 iunie, de Ziua Mondială a Oceanelor, arată că temperaturile din Marea Mediterană cresc cu 20% mai repede decât media globală. Până în 2100, când apa va crește cu un metru, o treime din populația din jurul Mării Mediteraneene va fi impactată.

O mare semi-închisă, Mediterana este una dintre cele mai exploatate mări din lume și se află sub presiunea diverselor sectoare economice. Biodiversitatea marină este în scădere din cauza poluării, a dezvoltării litoralului, a transportului maritim, a introducerii speciilor invazive și a pescuitului intensiv.

„Deci când adaugi schimbările climatice acestui amestec, lucrurile se înrăutățesc exponențial. Mare Mediterană nu mai este ce era”, se arată în raportul WWF „Efectul schimbărilor climatice în Marea Mediterană”.

Potrivit previziunilor, Marea Mediterană devine marea cu cea mai rapidă încălzire și cu apa cea mai sărată din lume. Sute de specii străine s-au adaptat deja. Moluștele native au scăzut cu aproape 90% în apele israeliene, speciile invazive, cum ar fi peștii iepure, reprezintă 80% din capturile de pești din Turcia, iar speciile sudice, cum ar fi barracudele și grupele brune, au devenit deja comune în apele nordice ale Liguriei. Temperaturile și furtunile mai calde transformă şi adâncimea fundului mării.

Pajiștile de posidonia, gorgona și pinna nobilis au început să fie din ce în ce mai rare în întreaga regiune, dispărând complet în unele zone. Pierderea acestor specii va avea un impact dramatic asupra întregului ecosistem marin, întrucât acestea oferă habitate vitale pentru multe specii și produc beneficii în lupta împotriva schimbărilor climatice, în calitate de rezervoare naturale de carbon.

Raportul recomandă și câteva soluții, printre care creșterea zonelor marine protejate.

„Pentru a facilita recuperarea ecosistemelor marine și de a diminua impactul schimbărilor climatice, cel puțin 30% din Marea Mediterană ar trebui protejată și gestionată eficient și echitabil printr-o rețea de zone marine protejate și prin alte măsuri locale de conservare”, se mai arată în lucrare.

spot_img

Ultimele știri