Oameni de ştiinţă australieni au lansat cea mai importantă tentativă de reabilitare a Marii Bariere de Corali, ce constă în recoltarea de ovule şi spermatozoizi de la aceste vieţuitoare marine, ale căror larve vor fi crescute în bazine speciale şi, apoi, reintroduse în mediul lor natural în anumite zone deosebit de afectate.
Marea Barieră a suferit recent mai multe episoade fără precedent de albire a coralilor săi, un fenomen cauzat de modificările climatice. Însă recifele sale sunt ameninţate şi de Acanthaster planci, o stea de mare care devorează coralii, de activităţile industriale şi agricole.
„Este pentru prima dată când ansamblul proceselor de creştere larvară şi de reintroducere va fi aplicat asupra recifelor din Marea Barieră de Corali. Echipele noastre vor restaura sute de metri pătraţi cu obiectivul de a ajunge la kilometri pătraţi în viitor, ceea ce reprezintă o scală ce nu a fost niciodată atinsă”, a declarat într-un comunicat Peter Harrison, profesor la universitatea Southern Cross din statul australian New South Wales.
Lansarea „Proiectului de restaurare larvară” coincide cu perioada anuală de reproducere a coralilor din recife, ce va începe în următoarele zile şi care durează între 48 şi 72 de ore.
Palau va interzice cremele de protecție solară care conțin substanțe chimice dăunătoare coralilor
Ideea proiectului constă în colectarea de ovule şi spermatozoizi de la corali, în timpul scurtei perioade în care aceste celule sunt eliberate în apă, apoi creşterea larvelor pentru a fi eliberate în zonele cu corali bolnavi. Această emisie de ovule şi spermatozoizi în plină mare atrage în mod natural pierderi importante, întrucât celulele menţionate sunt direcţionate de multe ori în alte zone prin intermediul valurilor şi curenţilor marini.
Albirea coralilor este un fenomen de distrugere, care se traduce printr-o decolorare. Ea este provocată de creşterea temperaturii apei, fapt ce determină expulzarea algelor simbionte care oferă coralilor culoarea şi nutrimentele de care au nevoie pentru a supravieţui.
Zonele de nord ale recifului au suferit doi ani consecutivi de albire severă în 2016 și 2017, generând temeri că ar fi suferit pagube ireparabile. Recifele pot să se refacă dacă apa se răceşte, însă pot să moară foarte repede dacă fenomenul persistă.
Harrison și colegii săi speră că proiectul lor de reeditare poate ajuta la inversarea acestei tendințe, dar a avertizat că efortul nu va fi suficient pentru a salva recifele.
A fost descoperită o pădure virgină de corali în apropierea Siciliei
Una dintre noutăţile programului lansat ţine şi de faptul că larvele vor fi crescute în paralel cu programul de creştere a algelor microscopice.
„Sperăm să accelerăm procesul şi să vedem dacă şansele de supravieţuire şi de creştere a coralului juvenil pot fi stimulate prin adoptarea rapidă a algelor”, a explicat David Suggett, profesor la Universitatea de Tehnologie din Sydney (UTS), partener oficial al acestui program, alături de Universitatea James Cook.
Oamenii de stiinţă speră ca corali care au supravieţuit albirii au o toleranţă mai mare la temperaturile în creştere, astfel încât o populaţie de creştere produsă din spawnul din acest an să crească în corali capabili să supravieţuiască viitoarelor evenimente de albire.
„Acţiunea pentru climă este singura manieră de a ne asigura că recifele coraliene pot să supravieţuiască în viitor. Abordarea noastră de reabilitare a recifelor vizează câştigarea unui interval de timp pentru ca populaţiile de corali să supravieţuiască şi să evolueze până când emisiile (de carbon) vor fi reduse şi climatul se va stabiliza”, a explicat Peter Harrison.
