În unele cazuri, ambalajul costă mai mult decât conținutul. Este realitatea îngrijorătoare dintr-o industrie alimentară care irosește un sfert din ceea ce produce și generează peste jumătate din cantitatea totală de deșeuri de plastic. Sunt însă produsele neambalate, în acest moment, o opțiune reală pentru consumatori? Iată care sunt avertismentele specialiștilor.
Un european produce în medie 150 de kilograme de deșeuri de ambalaje anual, contribuind astfel în proporție de 62% la cantitatea totală de deșeuri de plastic generată. Doar o parte dintre ambalaje sunt reciclate, multe ajungând în gropi de gunoi, în incineratoare sau direct în oceane.
Cea mai eficientă soluție de a reduce deșeurile de ambalaje este, evident, aceea de a nu le genera. Industria alimentară are o imensă responsabilitate în această privință, însă și consumatorii, prin opțiunile lor, pot evita risipa. Una dintre metodele simplu de aplicat este alegerea produselor vrac.
În România, produsele alimentare neambalate sunt adesea privite cu neîncredere. Consumatorii văd ambalajul ca pe o garanție a igienei și a calității, ignorând uneori faptul că produsele vrac sunt mai ieftine, mai convenabile și mai puțin dăunătoare pentru mediul înconjurător. Opțiunea aduce beneficii semnificative atât pentru producători, cât și pentru consumatori, dar pune totodată probleme serioase legate de siguranța alimentelor.
Care sunt principalele avantaje ale produselor vrac
Dacă ar opta pentru comercializarea de produse vrac, producătorii ar consuma mai puține resurse naturale, întrucât ar elimina complet procesul de confecționare a ambalajelor. În același timp, și-ar reduce semnificativ volumele de marfă, ceea ce s-ar transpune într-o economie de combustibil.
Pentru consumator, achiziționarea de produse vrac poate însemna economie de bani și posibilitatea unei mai bune evaluări a calității produsului. În primul rând, acesta nu mai plătește nici pentru ambalajul pe care oricum îl aruncă, nici pentru marketingul corespunzător produselor ambalate. Apoi, poate evalua în mod direct culoarea, aroma sau textura produsului, întrucât acesta este vizibil, spre deosebire de conținutul ambalat.
Ceea ce este și mai interesant este faptul că, în cazul produselor vrac, poți cumpăra exact cantitatea de care ai nevoie, evitând risipa alimentară. Deși poate mai puțin relevant pentru consumatorul de rând, acest aspect este esențial pentru o industrie care risipește un sfert din ceea ce produce.
În sfârșit, lipsa ambalajului înseamnă și o reducere a cantității de deșeuri de ambalaje. În condițiile în care România reciclează sub 3% din cantitatea de deșeuri municipale, evitarea generării reprezintă cea mai eficientă soluție de îmbunătățire a performanțelor.
Prețul, principalul beneficiu al produselor vrac?
Curioși să aflăm care sunt prețurile produselor ambalate și a celor vrac, am comparat în mod aleatoriu câteva ingrediente într-un supermarket din România. Așa cum era de așteptat, diferențele sunt semnificative.
100 de grame de migdale vrac costă în jur de 7 lei. Dacă alegeți varianta ambalată, puteți ajunge să plătiți chiar și cu 30% mai mult, căci un pachet de 200 de grame costă în jur de 20 de lei. Diferența este și mai mare în cazul fisticului. 100 de grame valorează aproape 7,5 lei la raionul de alimente vrac, însă pentru un pachet ambalat de 150 de grame consumatorul va plăti în jur de 16 lei, în plus cu 40%.
Decalajul de prețuri este similar și în cazul altor produse decât semințele oleaginoase. Plătim cel puțin 2 lei pe un pachet de 100 de grame de scorțișoară, pe când aceeași catitate, vărsată, nu depășește 1,3 lei. La biscuiții cu ovăz, prețul este aproape dublu: 100 de grame vrac costă 1,12 lei, iar pachetul de 300 de grame – 6,45.
Trebuie însă precizat că, de multe ori, calitatea produselor este diferită, iar simpla comparație de prețuri nu este relevantă. În plus, compararea aleatorie a produselor nu garantează un trend general.
Ce ar trebui să știm când optăm pentru produse vrac
Siguranța alimentară este un aspect pe care consumatorii ar trebuie să îl ia în calcul atunci când își conturează opțiunile de consum. Președintele Asociației Consumatorilor de Produse Alimentare din România „Optimum Cibum” (ACPA România), Mihai Panait, atrage atenția asupra pericolelor la care se expun consumatorii care aleg produse vrac.
Produsele alimentare vrac ar trebui verificate atent înainte de achiziționare. Există pe de o parte riscul de a avea termen de valabilitate expirat. Apoi, în unele cazuri, eticheta nu este vizibilă sau nu conține elemente esențiale, precum conținutul nutrițional, conservanți, aditivi, alergeni sau alte aspecte care intră în compoziția produsului. În plus, odată aflat acasă, consumatorul care le cumpără nu va mai ști data expirării sau alte detalii, pentru a le avea în vedere după achiziționare.
Mihai Panait mai atrage atenția asupra riscurilor date de manipularea și depozitarea produselor neambalate.
Există o sumedenie de boli care pot fi transmise către consumatori în urma unei interacțiuni între lucrătorii din industria alimentară sau alți consumatori, pe de o parte, și produsele neambalate, pe de cealaltă. Consumatorul nu poate verifica dacă se respectă condițiile igienice în timpul manipulării și depozitării.
Din acest motiv, Președintele ACPA recomandă consumatorilor să nu pună prețul pe primul loc, iar producătorilor – să folosească ambalaje simple, care să protejeze produsul de pericolele din exterior.
O altă problemă în achiziționare de produse vrac o reprezintă stocarea acestora. Magazinele din străinătate își încurajează clienții să își cumpere recipiente din sticlă sau din plactic, refolosibile, și să vină cu ele în magazin, pentru a evita generarea de deșeuri. Oare un asemenea concept ar prinde și în România?
Iată experiența și recomandările antreprenoarelor care au deschis magazin cu 0 deșeuri în Berlin:
Citește și:
https://green-report.ro/un-nou-magazin-fara-ambalaje-deschis-in-franta/
https://green-report.ro/un-magazin-din-berlin-a-eliminat-complet-ambalajele/
