Un român aruncă anual 250 de kg de alimente încă bune pentru consum, în condițiile în care 25% din populație trăiește încă la limita sărăciei. Fără statistici și acțiuni de informare și educare a publicului, problema nu va fi rezolvată, spun autoritățile și ONG-urile.
În România, nu există date statistice referitoare la risipa alimentară. Ne bazăm doar pe date colectate la nivel european, care, cel mai probabil, nu sunt aplicabile într-o țară cu un nivel de sărăcie mai ridicat decât media Uniunii. În acest context, Asociația MaiMultVerde și Centrul de Resurse pentru Participare Publică (Ce-Re) au lansat astăzi un proiect prin care își propun să identifice amploarea și sursele risipei alimentare în România, dar și să ofere autorităților, companiilor și ONG-urilor interesate soluții concrete pentru prevenirea risipei sau pentru valorificarea surplusului de alimente. Proiectul se numește „România împotriva risipei alimentare” și va fi realizat cu ajutorul Centrului de Resurse pentru Participare Publică (Ce-Re) și a unei finanțări de aproximativ 150.000 de euro din partea guvernului elvețian.
Încă din 2011, Organizația Națiunilor Unite pentru Hrană și Agricultură (FAO) atrăgea atenția că irosim la nivel global 1.3 miliarde de tone de alimente încă adecvate consumului uman, adică o treime din ceea ce producem. La nivel european, situația este mai gravă. În 2014, Comisia Europeană estima o risipă de 100 de milioane de tone anual, adică jumatate din cantitatea de mâncare produsă. La nivel individual, înseamnă că aruncăm în fiecare an 179 de kg de alimente. Această realitate ar urma să se schimbe, dacă vom reuși să îndeplinim țintele asumate de Parlamentul European, respectiv înjumătățirea risipei alimentare până în 2025.
Deși reprezentanți din Ministerul Agriculturii au precizat în repetate rânduri că nu există date clare referitoare la risipa alimentară din România, Președintele Asociației MaiMultVerde, Teodor Mitrana, a avansat câteva date. Potrivit acestuia, românii aruncă anual 5 milioane de tone de deșeuri alimentare. Per locuitor, am vorbi de 250 de kg per locuitor, adică mai mult decât media europeană. Estimarea ar urma însă să fie confirmată sau infirmată de un studiu, pe care inițiatorii proiectului îl vor efectua în decursul anului următor.
Educația cetățenilor, o necesitate
Proiectul Asociației MaiMultVerde nu va consta doar în culegerea și analiza datelor, ci va cuprinde și o componentă de educație. Inițiatorii vor să implice cel puțin 10 instituții și 20 de ONG-uri în proces, dar și publicul, prin organizarea unor expoziții în supermarketuri, a unor caravane în școli și facultăți și prin participarea la târguri agro-alimentare. În cadrul lor, vor vorbi despre impactul risipei alimentare asupra economiei și asupra mediului. Cantitatea de gaze cu efect de seră aferentă risipei alimentare este de 6 ori mare decât cea din transportul aerian, iar 80% din apa consumată la nivel global este destinată agriculturii.
Viorica Boboc, consilier în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a pus accentul pe importanța informării populației cu privire la aceste aspecte:
În planul (grupului de lucru constituit de Ministerul Agriculturii, n.r.), am identificat că partea educațională este primul pas extrem de important, care trebuie început. Pentru că, dacă nu ne gândim la cine face risipă, ci doar la măsurile finale de reducere, nu vom avea niciun fel de șansă, pentru că această risipă se va produce continuu.
Încă din 2014, Ministerul Agriculturii a creat un grup de lucru, prin care și-a propus să centralizeze și să dezbată propunerile tuturor actorilor implicați în risipa alimentară. Până acum, nu s-a ajuns la niciun rezultat. Problema ar fi, potrivit Vioricăi Bococ, refuzul participanților de a-și asuma concret răspunderea de a realiza părți din viitorul plan de acțiune împotriva risipei alimentare.
Identificarea de soluții, un alt obiectiv al proiectului
Pe lângă realizarea studiului și educarea populației, inițiatorii proiectului vor să ofere și soluții concrete de reducere a risipei și de valorificare a surplusului alimentar. Pentru aceasta, au co-optat o organizație elvețiană care activează în domeniu de mai bine de 3 ani. Este vorba despre FoodWaste.ch. Co-fondatorul rețelei, Markus Hurscher, este cel care va identifica împreună cu Asociația MaiMultVerde soluțiile potrivite pentru România. O idee avansată de acesta ar fi folosirea capacității de transport deja disponibile (spațiul gol din mașinile de transport) pentru a reduce din costurile de transport aferente preluării surplusului alimentar. O alta, la care ne-a mărturisit că încă lucrează, este dezvoltarea și folosirea unui soft cu ajutorul căruia retailerii și furnizorii să își poată monitoriza și ulterior reduce risipa.
Teodor Mitrana a vorbit și despre măsurile concrete pe care orice consumator le poate aplica pentru reducerea risipei. Una ar fi să nu meargă la cumpărături flămânzi, căci vor ieși cu plasele pline. De asemenea, așezarea alimentelor proaspete în spatele rafturilor frigiderului și pe cele mai vechi în față ne va determina să le consumăm întâi pe cele care au mai mari șanse să se strice.
Pe lângă beneficiile de mediu, Directorul MaiMultVerde a subliniat și impactul asupra bugetului personal al românilor, care, se pare, cheltuie 50% din venituri pe hrană, comparativ cu doar 7% în Elveția.
Toate aceste idei, dar și altele, vor fi incluse în campania de educare a stakeholderilor și a publicului.
