Una dintre problemele cu care se confruntă actorii implicați în colectarea deșeurilor provenite din echipamente electrice și electronice (DEEE) este cantitatea redusă de deșeuri generate. În România, problema este pusă pe seama unui nivel de trai scăzut. Lipsa deșeurilor înseamnă că țintele de colectare, asumate de România prin OUG nr.5/2015, nu pot fi îndeplinite. Problemele au fost exprimate în cadrul conferinței Circular 3.0, organizată de Asociația Green Revolution în parteneriat cu Ministerul Mediului.
Prin OUG nr. 5/2015, în perioada 2017 – 2020, la nivel național trebuie colectate 45% din cantitatea totală de DEEE-uri introduse pe piață.
Roxana Puia de la Asociația Environ (organizație de transfer de responsabilitate a producătorilor de DEEE-uri) spune că principala problemă o reprezintă accesul la deșeuri și nivelul scăzut de trai.
Una dintre principalele probleme cu care ne confruntăm în atingerea țintelor colectare a echipamentelor electrice și electronice este accesul la deșeuri. Conform unor rapoarte furnizate de UE, România este una dintre cele mai sărace țări având un grad de dotare (n.r. cu echipamente electrice) al gospodăriilor foarte scăzut. Echipamentul care se regăsește în 90% din gospodării este aragazul. În rest, 4 din 5 gospodării au mașini de spălat sau 3 din 5 gospodării au cuptoare cu microunde. Așadar, nivelul scăzut de trai și sărăcia populației afectează grav generarea de deșeuri de echipamente electrice, disponibile pentru colectare.
De asemenea, crede aceasta, o altă problemă este că „responsabilitatea colectării cade cumva doar pe sarcina producătorului și a organizațiilor de transfer de responsabilitate, în condițiile în care accesul la deșeuri și sarcina de organizare aparține municipalităților”.
Din perspectiva problemelor întâlnite în rândul autorităților, Vasilica Baciu, director în Direcția Servicii Comunitare de Utilitate Publică din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, spune că marea problemă este conștientizarea în rândul publicului.
Marea problemă este conștientizarea problemei de către toți actorii implicați. De la politici coerente, sisteme integrate cu tot ce presupun aceste strategii naționale, până la nivel de cetățean și educațional.
Dragoș Călugăru, directorul Ecotic (OTR) nu crede că lipsa de deșeuri electrice și electronice este, de fapt, problema.
Eu am o opinie puțin diferită. Nu consider că problema lipsei deșeurilor este cea reală, ci faptul că nu sunt aruncate unde trebuie. Automat, din moment ce lumea cumpără, cumpără, generează deșeuri. Din păcate, în prea multe locuri am întâlnit, în timp ce mergem cu bicicleta, frigidere dezmembrate la marginea câmpului. Am cules tuburi catodice din păduri.
Ce soluții ar putea fi adoptate
Raluca Ouriaghli, directorul Ateliere fără Frontiere (OTR), crede că o soluție pe care autoritățile ar trebui să o aibă în vedere este impunerea de ținte separate.
Trebuie impuse chiar și ținte foarte modeste, dar ținte separate, obiective separate pentru prevenire, pentru reducere, pentru pregătire pentru reutilizare, pentru reciclare, pentru valorificare prin co-incinerare, și pentru eliminare. Atâta vreme cât un agent are posibiltatea să se ducă la depozitul de gunoi și să arunce, este perfect legal. Și nu îl sancționează nimeni pentru că nu a încercat să reutilizeze, să recicleze sau să valorifice. Trebuie să existe aceste ținte separate, altfel nu se va întâmpla nimic.
Potrivit datelor furnizate de ANPM, în 2014, ținta de colectare la nivel național a fost de 81.854 de tone de DEEE-uri și s-au colectat 32.158 de tone.
