Elevii români s-au remarcat din nou pe scena competițiilor internaționale, de această dată la CEE Imagine Cup Junior Virtual AI Hackathon, ediția regională a Imagine Cup Junior Hackathon, un concurs derulat de Microsoft la nivel global. Proiectul realizat de elevii români a avut ca temă “Protejarea nurcilor în Delta Dunării”, nurca europeană fiind una dintre cele mai rare mamifere de pe continentul european şi a obținut locul întâi la ediția organizată pe regiunea Europei Centrale și de Est.
În prezent, mai există populații izolate în Franța, Belarus, Rusia și România – în Delta Dunării, unde trăiesc aproximativ 300-400 de exemplare.
“Datorită posibilității de învățare în timpul procesului și a capacității de adaptare, utilizarea inteligenței artificiale în cadrul acestui proiect a urmărit identificarea problemelor legate de mediul natural în care trăiesc nurcile, pentru a putea colecta date și statistici cât mai precise, încercând să ofere soluții pentru reducerea intervenției omului și asigurând, totodată, populației existente șanse mai mari de supraviețuire”, spune profesoara Gabriela Blaga, coordonatoarea echipei.
La concursul care a avut loc în zilele de 28 și 29 noiembrie 2020 au participat echipe cu vârste cuprinse între 13 și 18 ani, din 6 țări europene (Azerbaidjan, Bulgaria, Croația, Grecia, România și Rusia), cu proiecte ce au abordat una dintre provocările ce țin de biodiversitate și mediul înconjurător.
Echipa care a reprezentat România a purtat numele renumitului om de știință în domeniul informaticii, Geoffrey Hinton, cu rezultate remarcabile în studiul inteligenței artificiale și al rețelelor neuronale. Echipa a fost formată din 5 elevi cu vârste între 17 și 18 ani: Anya Andreea Biro, Vlad Andrei Butnaru, Theodor Cristian Niță, Alexandru Gabriel Pașcu (elevi în clasa a XI-a) și Maria Cătălina Burlea – elevă în clasa a XII-a.
“Într-o eră în care inteligența artificială începe să fie folosită în foarte multe domenii, participarea la această competiție a avut ca scop conștientizarea și implicarea elevilor în proiecte ce urmăresc responsabilizarea în ceea ce privește dezvoltarea comunității și protejarea mediului înconjurător prin intermediul tehnologiei”, afirmă Gabriela Blaga.
Timp de două zile, în perioada 28-29 noiembrie 2020, membrii echipei au folosit instrumente Microsoft în rezolvarea unor serii de exerciții practice pe teme diverse (despre inteligența artificială, mașini virtuale, arbori de decizie, baze de date, limbajul Phyton), au învățat cum să construiască algoritmi de clasificare a imaginilor înregistrate din satelit și cum să folosească machine learning pentru a construi rețele neuronale în Excel.
“Provocarea finală a evenimentului a cerut fiecărei echipe să identifice o problemă din lumea reală privind declinul constant al biodiversității și care implică consecințe profunde pentru lumea naturală și pentru starea de bine a oamenilor. Odată identificată problema, membrii echipei au conceput un mod de utilizare practică a inteligenței artificiale în rezolvarea ei și au prezentat descrieri detaliate ale principiilor de bază ale soluției unui grup de posibili «viitori investitori». Locul I ocupat de elevi a demonstrat nivelul de implicare al acestora, precum și faptul că ideile lor merită să fie implementate”, povesteşte profesoara.
Experiența celor două zile a fost una intensă și extrem de interesantă și a fost promovată deja în rândul elevilor și pe diverse canale media pentru a inspira cât mai mulți tineri privind importanța utilizării inteligenței artificiale în protejarea biodiversității.
Schimbările climatice și diminuarea diversității biologice sunt probleme care, din păcate, ridică tot mai multe provocări de la an la an, iar institutele de cercetare, oamenii de știință și chiar organizațiile de la nivel global, încearcă să găsească soluții pentru a stopa degradarea mediului înconjurător.
În ultimii ani am văzut cum aceștia au reușit să dezvolte și să implementeze astfel de soluții cu ajutorul Inteligenței Artificiale și al tehnologiilor Cloud, care au avut, și au, un rol-cheie în ceea ce privește colectarea, analiza și procesarea unor volume uriașe de date. Considerate imposibile în trecut, toate acestea pot acum să prevină dezastrele naturale sau să ajute la conservarea florei și faunei, de foarte multe ori fără a implica și factorul uman.
Citeşte şi:
