Președintele Klaus Iohannis a promulagt ieri așa-numita lege a produselor românești. Aceasta va obliga magazinele ca minimum 51% din volumul produselor expuse pe raft să provină „din lanțul scurt de aprovizionare”.
Reglementările se aplică doar pentru carne, fructe, legume, ouă, pâine, miere și produse lactate. De asemenea, vizează doar comercianții cu o cifră de afaceri mai mare de 2 milioane de euro. În lunile de iarnă, se va aplica o excepție: aceștia vor putea importa 70% din volumul de fructe și legume.
Autoritățile au explicat că în lege nu a fost introdusă sintagma „produs românesc” pentru a nu atrage sancțiuni din partea Uniunii Europene. Au optat pentru „lanțul scurt de aprovizionare”, care este „un lanț de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici în activități de cooperare și de dezvoltare economică la nivel local și regional și relații strânse între producători, procesatori și comercianți”.
Legea produselor locale nu va elimina concurența vecinilor
Legea nu îi va descuraja pe producătorii bulgari, ungari sau polonezi să comercializeze produse pe teritoriul țării noastre. Cel mai probabil, marfa lor va fi încadrată tot în categoria produselor din lanțul scurt de aprovizionare. Achim Irimescu, Ministrul Agriculturii, a precizat pentru ProTv:
Interpretarea autorităților a fost că se poate asimila „lanțul scurt” cu nivelul regional, deci cel mult din statele vecine.
Legea mai prevede și interdicția comercianților de a percepe taxe suplimentare, cum ar fi taxa de raft. Limitările le-au nemulțumit pe comercianți, care se tem că nu o vor putea implementa. Ei spun că producătorii români nu pot furniza cantitatea și calitatea necesare, căci nu sunt organizați în cooperative.
Producătorii români, încă necompetitivi
În România, există 496 de cooperative agricole, dar funcționează în mod eficient mai puțin de jumătate. În comparație, Polonia, țara concurentă pe piața intra-comunitară, are cam 1380. În plus, agricultorii din țările vecine României au beneficiat de numeroase subvenții. Acestea i-au ajutat să se dezvolte și să reducă mult prețul produselor, punându-i atfel în pericol pe producătorii autohtoni.
În cadrul unui eveniment organizat de Kaufland România în luna iunie, Emil Florian Dumitru, Președintele PRO AGRO, a explicat de ce la noi încă nu funcționează eficient cooperativele agricole:
Şi noi avem o vină, că n-am reușit să ne asociem, dar încrederea în asociere, în România, după 45 de ani de comunism, este greu de recăpătat. Avem acum în discuție la Comisia de Agricultură legea cooperativelor, prin care încercăm să creăm un cadru fiscal predictibil. Pentru că noi ne putem asocia și vom încerca să facem business, dacă știm că este profitabil. Nu putem produce pentru piață dacă știm că anul viitor statul vine și ne supra-impozitează profiturile.
Legea produselor locale are beneficii pentru mediul
Pe lângă impactul pentru economia locală, legea ar putea avea un efect pozitiv și pentru mediul înconjurător.
În 1993, un cercetător suedez a calculat cât călătoresc alimentele din micul-dejun înainte să ajungă pe masa sa. A descoperit că distranța parcursă de mărul, pâinea, untul, branza, cafeaua, smântâna și sucul de portocale era echivalentă cu circumferința Pământului. În SUA, se pare că distanța medie parcursă de alimente din ferme până la consumator este de aproximativ 2.400 de kilometri.
Impactul social, economic și de mediu al transportului mâncării la nivel global a fost cuantificat de britanici. Este estimat la 10 miliarde de euro anual.
