Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, a adoptat marți, 9 aprilie 2024, în plen, unul dintre cele mai importante proiecte de lege în domeniul energiei din ultimii ani: Legea privind energia eoliană offshore, proiect de lege inițiat de către Ministerul Energiei.
Prin proiectul de lege votat astăzi, România a făcut un pas important în direcția promovării energiei regenerabile în țara noastră. Adoptarea unui cadru legislativ pentru demararea exploatării resurselor eoliene offshore ale României este un demers vital în asigurarea independenței și rezilienței energetice a României, fiind, totodată, și o asumare făcută de țara noastră în Planul Național de Redresare și Reziliență.
”România a intrat în linie dreaptă către producția de energie eoliană în largul Mării Negre. În ritmul impus de proiectul de lege, în anul 2032 vom putea avea în Sistemul Energetic Național primul MW de energie eoliană produsă offshore. Totodată, producerea de energie eoliană offshore ne va permite consolidarea industriei românești prin producerea autohtonă de hidrogen verde și produse cu valoare adăugată bazate pe amoniac verde. Datele Băncii Mondiale ne arată că România are un potențial eolian offshore de 76 GW putere instalată, fiind un mediu propice dezvoltării acestui tip de energie regenerabilă. Prin intermediul acestui proiect, România face progrese în realizarea obiectivelor de tranziție și decarbonare a sistemului energetic, precum și în consolidarea statutului de lider regional în domeniul energiei. Adoptarea acestui proiect de lege este un pas concret pentru promovarea viziunii pe care am anunțat încă din prima zi a mandatului meu: energie sigură, ieftină și verde pentru toți cetățenii României”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Pentru operaționalizarea investițiilor în energia eoliană offshore, Ministerul Energiei va demara, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a legii, un studiu de specialitate în baza căruia va fi pregătită procedura de concesiune și activitățile de explorare, construcție a centralelor electrice eoliene offshore și exploatare a acestora. Printre altele, studiul va determina perimetrele maritime pe care Ministerul Energiei le va concesiona, ținând cont de: potențialul eolian al acestora, posibilitățile de evacuare a energiei electrice eoliene offshore, precum și de restricțiile impuse de Planul de amenajare a spațiului maritim, inclusiv cele în materie de protejare a biodiversității și mediului înconjurător.
În baza studiului, până la data de 31 martie 2025, Guvernul va aproba perimetrele eoliene offshore, iar până la 30 iunie 2025 actele subsecvente de punere în aplicare a legii, urmând apoi ca Ministerul Energiei să inițieze o procedură competitivă de atribuire a contractelor de concesiune. Tot până la momentul 30 iunie 2025, Guvernul va adopta și valoarea redevenței pe care concesionarii o vor plăti statului român, aceasta fiind determinată pe baza rezultatelor studiului derulat de către Ministerul Energiei.
Ca urmare a acestui studiu, perimetrele care vor fi scoase la concesiune vor fi deja validate ca fiind conforme pentru exploatarea energiei eoliene offshore, și anume:
(a) se află într-o zonă cu potențial eolian ridicat;
(b) amplasarea perimetrului permite evacuarea energiei electrice;
(c) nu afectează biodiversitatea maritimă, inclusiv culoarul de zbor a păsărilor;
(d) poziționarea periemetrelor nu interacționează cu alte activități economice sau militare din spațiul românesc al Mării Negre.
Implementarea în România a proiectelor de producere a energiei eoliene offshore implică nu doar concursul Ministerului Energiei, dar și pe cel al Autorității Competente de Reglementare a Operațiunilor (aflată sub SGG, cea care va emite aprobările de dezvoltare), Ministerului Mediului, Transelectrica, ANRE, Ministerului Apărării, Poliției de Frontieră etc.
