Legea privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile a fost adoptată în unanimitate de către Parlament în 28 iulie și trimisă spre promulgare în 3 august, anunţă Zero Waste România. Aceasta este un act normativ cu impact deosebit de important asupra țintelor de reciclare a deșeurilor municipale asumate de România în fața Comisiei Europene.
Succesul nu ar fi fost posibil fără implicarea a sute de cetățeni, care au cerut parlamentarilor să nu introducă în lege o serie de amendamente care ar fi deturnat întregul demers. Cu toate acestea, este abia începutul și măsura succesului va fi dată în mare parte de măsura în care autoritățile publice locale oferă infrastructură de colectare separată, iar cetățenii încep să separe biodeșeurile.
„Felicitări tuturor celor care au trimis mesaje deputaților din Comisia de Mediu și Echilibru Ecologic. Salutăm seriozitatea cu care deputații au tratat apelul nostru, precum și votul în unanimitate în favoarea amendamentelor susținute de noi. După promulgarea legii, responsabilitatea pentru succesul sau insuccesul prevederilor acesteia se transferă asupra autorităților locale și a cetățenilor. Însă avem convingerea că, așa cum românii care trăiesc în comunitățile Zero Waste din România și din străinătate pot separa corect biodeșeurile, inclusiv la bloc, se va reuși și în restul țării”, spune Dr. Biolog Oriana Irimia, Coordonator Programe Schimbări Climatice, Zero Waste România.
Exemplul comunităților Zero Waste din România (Sălacea și Cociuba Mare din județul Bihor, fiind cele mai recente) arată că se poate crește semnificativ gradul de colectare (de la 1% la 61% în 3 luni), de compostare (de la 0% la 40% în 3 luni) și de implicare a cetățenilor (de la 8,4% la 85%), folosind infrastructura potrivită. Modelul care a condus la obținerea acestor rezultate se bazează pe colectarea pe cinci tipuri de deșeuri (plastic/metal, hârtie/carton, sticlă, biodeșeuri, amestecate/fracție umedă) educație pentru adulți și copii, precum și instrumente de motivare a populației prin bonificație sau constrângere prin amenzi („plătești-pentru-cât-arunci”).
În urma campaniei inițiate de Zero Waste România, a fost eliminat amendamentul propus de Asociația Română a Compostului (ARC), unde este implicat IRIDEX GROUP (membru fondator al ARC), societate ce deține printre altele și groapa de gunoi din nordul capitalei. Aceștia propuneau obținerea de compost inclusiv din colectarea în amestec a deșeurilor reziduale, contaminate.
Obligații introduse prin noua lege
Începând cu 1 ianuarie 2021, legea obligă UAT-urile să implementeze colectarea separată a deșeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din ușă în ușă a biodeşeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei „plăteşte pentru cât arunci” și să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural.
Potrivit legii, cetățenii și operatorii economici care nu separă biodeșeurile riscă amenzi cuprinse între 400 și 800 lei, respectiv 10.000 și 20.000 lei pentru persoanele juridice. De asemenea, operatorii de instalații de compost riscă amenzi cuprinse între 15.000 și 30.000 în cazul în care compostul pe care îl produc conține, printre altele, substanțe otrăvitoare, poluante și radioactive. În plus, amenzile se vor aplica și pentru nerespectarea utilizării tipului de compost adecvat, respectiv compost de calitate foarte bună – Categoria A, în agricultură și horticultură sau a compostului de Categoria B pentru spații verzi, urbane și rurale.
Pentru compostul de Categoria C de calitate inferioară Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor împreună cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au la dispoziţie 6 luni de la data publicării legii pentru elaborarea normelor tehnice, întrucât acesta nu întrunește calitățile unui compost curat.
Adoptarea acestei legi aduce România în rândul modelelor de bune practici la nivel european și reprezintă o mare oportunitate, dacă va fi implementată corect, pentru remedierea problemei grave a deșeurilor și atingerea țintelor de reciclare la nivel național.
De ce colectarea biodeșeurilor trebuie să fie separată
Separarea biodeșeurilor în gospodăria/locuința oamenilor este vitală pentru creșterea semnificativă a nivelului de reciclare și evitarea unor amenzi costisitoare din partea UE. Având în vedere că în prezent România reciclează doar 14%, aplicarea Legii compostului ar contribui semnificativ la atingerea obiectivului de pregătire pentru reutilizare și reciclare de minimum 50% din totalul deșeurilor municipale generate, obligație prevăzută în Legea cadru a deșeurilor 211/2011.
Conform experților, doar separând resturile alimentare și similare de reciclabile în propria locuință/gospodărie, deșeurile pot fi colectate separat pentru un compost curat, potrivit pentru utilizare în agricultură, sau pentru o reciclare eficientă.
„Prin separarea biodeșeurilor este optimizată colectarea separată, prin reducerea semnificativă a cantității de deșeuri amestecate și recuperarea reciclabilelor, rezultând astfel hârtie/carton, plastic, sticlă etc. de mai bună calitate pentru industria reciclării”, spune Dr. Enzo Favoino, Coordonator Științific, Zero Waste Europe.
Zero Waste România este o organizație independentă, apolitică, care reunește organizații, grupuri informale locale, experți, activiști care militează pentru eliminarea deșeurilor fără îngropare sau incinerare cu sau fără recuperare de energie (Waste to Energy). Oferim sprijin comunităților locale să își îmbunătățească relația cu resursele naturale și să adopte modele de producție și consum durabile, pentru a facilita tranziția spre economia circulară.
