Poluarea cu nitrati din surse agricole, deversarea apelor uzate direct in rauri ori aplicarea masurilor cuprinse in Strategia Dunarii sunt doar cateva dintre problemele care se regasesc pe agenda de lucru a ministrului
Mediului si Padurilor, László Borbély. Despre toate aceste lucruri, dar si despre proiectele sau solutiile pe care autoritatile de mediu le iau in calcul pentru atingerea obiectivelor de calitate a apei ne vorbeste László Borbély intr-un interviu acordat “Green Report”.
In 2015, in conformitate cu prevederile Directivei Cadru pentru Apa, toate raurile, lacurile si zonele costie-re ale Europei trebuie sa atinga “starea ecologica buna”. Care este, in prezent, calitatea apelor romanesti si ce masuri trebuie luate pentru atingerea obiectivelor de calitate a apei?
Directiva Cadru Apa are ca obiectiv central obtinerea unei „stari bune” pentru toate corpurile de apa, atat pentru cele de suprafata, cat si pentru cele subterane, cu exceptia corpurilor puternic modificate si artificiale, pentru care se defineste „potentialul ecologic bun”.
Romania trebuie sa realizeze aceste obiective prin stabilirea si implementarea programelor de masuri, integrand si cerintele deja existente pentru implementarea celorlalte directive din domeniul apelor. Evaluarile care au fost realizate pana acum in privinta calitatii apei au indicat o stare buna a acesteia.
Asadar, resursele de apa de suprafata pot fi utilizate pentru captarea apei in scop potabil, industrie, agricultura, irigatii. La nivelul fiecarui bazin hidrografic, a fost elaborat un program de masuri care vizeaza reducerea poluarii provenite de la surse de poluare rezultate din zona asezarilor umane, a activitatilor industriale si agricole.
Ce masuri sunt luate pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole?
Fiecare bazin hidrografic are un program de masuri care sa indeplineasca obiectivele de mediu stabilite. In vederea reducerii poluarii cu nitrati din surse agricole sunt prevazute mai multe masuri de baza: constructia de platforme individuale si comunale, achizitionarea de seturi utilaje pentru platformele comunale pentru depozitarea gunoiului de grajd, impadurirea suprafetelor etc. Pentru stabilirea programelor de actiune si controlul eficientei acestora sunt mai multe institutii responsabile.
In ceea ce priveste Ministerul Mediului si Padurilor, avem un proiect care se refera la reducerea poluarii cu nitrati din surse agricole. Este vorba de proiectul „Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti”, finantat din credit extern de la Banca Mondiala, in valoare de 50 de milioane euro, la care se adauga un ajutor financiar nerambursabil de circa patru milioane de euro din partea GEF (Facilitatea Globala de Mediu). Contributia nationala la finantarea proiectului are valoarea totala de sase milioane de euro.
Proiectul are ca obiectiv reducerea pe termen lung a deversarilor de nutrienti in apele ce se varsa in Dunare si Marea Neagra, printr-un management integrat al solului si al apelor. Proiectul va sprijini derularea unor investitii la nivel de comuna in aproximativ 86 de zone vulnerabile la poluarea cu nitrati, din zece bazine hidrografice.
Cum poate fi rezolvata problema statiilor de epurare municipale? Care este, in prezent, procentul apelor neepurate?
Constructia statiilor de epurare trebuie asigurata de catre operatorii de apa si de catre autoritatile locale. La nivel national, gradul de racordare a locuitorilor echivalenti la retelele de canalizare era la sfarsitul anului 2010 de aproape 54%, iar la statiiile de epurare, de 43%, care sunt sub cele asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana.
In plus, in prezent, foarte putine localitati au statii de epurare conforme. Pentru a indeplini angajamentele asumate este ne-voie, pe de o parte, de fonduri care sa asigure dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu apa si epurare a apelor uzate, dar si de multa responsabilitate din partea celor care implementeaza aceste proiecte.
Prin POS Mediu, pentru infrastructura de apa sunt alocate 3,2 miliarde de euro, fonduri care se dovedesc a fi insuficiente fata de necesarul pe care il are Romania. La aceasta ora, in cadrul acestei axe, sunt semnate contracte pentru 30 de proiecte, in valoare de 3,9 miliarde de euro.
Este esential insa ca beneficiarii acestor fonduri sa inteleaga rolul important pe care il au pentru realizarea acestor proiecte si sa accelereze ritmul de implementare a acestora.
Pentru ca fondurile alocate prin POS Mediu sunt insuficiente, in fiecare an, din Fondul pentru Mediu sunt alocate sume pentru astfel de proiecte. In plus, din acest an, va functiona Programul National pentru Dezvoltarea Infrastructurii (PNDI), care are doua componente gestionate de Ministerul Mediului si Padurilor. Prima componenta se refera la realizarea de sisteme de alimentare cu apa si canalizare si are prevazuta suma de 1,3 miliarde de lei.
O alta componenta a acestui program este cea de prevenire a inundatiilor, avand prevazuta suma de 2,4 miliarde de lei.
PNDI presupune ca un constructor sa realizeze lucrarile pe baza unui credit cu garantii guvernamentale, urmand sa-si recupereze banii incepand din 2013. Promovarea acestor proiecte trebuie facuta intr-o maniera coordonata care sa tina seama de prevederile Master Planurilor si ale Planurilor de Management ale bazinelor hidrografice, precum si de angajamentele asumate in procesul de integrare europeana sau de obligatiile care ne revin ca stat membru al Uniunii Europene.
Cate orase deverseaza apele uzate direct in rauri?
La sfarsitul anului 2010 au fost inventariate 226 aglomerari umane care evacuau ape uzate direct in resursele de apa, fara epurare prealabila. Trebuie precizat insa ca aceste localitati au proiecte care sunt in diferite stadii de promovare si executie pentru realizarea statiilor de epurare.
Care este cuantumul amenzilor aplicate in anul 2010 pentru cei care au poluat apele si cine au fost marii poluatori sanctionati? Cum au fost aceste amenzi fata de cele din anul anterior?
Daca vorbim de domeniul apelor, sunt doua institutii care au abilitatea de a aplica sanctiuni: Administratia Nationala ”Apele Romane” si Garda Nationala de Mediu.
Administratia Nationala ”Apele Romane” are in principal o activitate de indrumare si control al utilizatorilor de apa, dar si de inspectie tehnica. Astfel, in anul 2010, Administratia Nationala ”Apele Romane” a aplicat sanctiuni contraventionale in valoare totala de 577.000 lei.
Garda Nationala de Mediu a aplicat amenzi contraventionale pentru poluarea apelor in valoare totala de 724.000 lei.
Ce rol are Romania in formularea si aplicarea masurilor cuprinse de Strategia Dunarii?
Consiliul European a adoptat, in 24 iunie 2011, Strategia UE pentru regiunea Dunarii, marcand astfel intrarea acestei initiative macroregionale intr-o noua etapa, cea a implementarii efective.
Documentele discutate si agreate la nivel comunitar si care formeaza nucleul cooperarii regionale la Dunare reprezinta efortul concentrat de elaborare al statelor riverane, care, alaturi de Comisia Europeana, au analizat si au evaluat nevoile reale ale regiunii Dunarii si au propus un document agreat, atat la nivel politic, cat si tehnic.
Pentru mine personal este un motiv de bucurie in plus pentru ca avem acum adoptata aceasta Strategie. In anul 2008, ca ministru al Dezvoltarii, am fost printre cei care au facut demersurile necesare la nivelul Uniunii Europene, impreuna cu colegii din Austria, subliniind necesitatea crearii strategiei, ca si un cadru coerent de dezvoltare a regiunii Dunarii. In acest sens, am semnat in acelasi an acorduri de colaborare cu Bulgaria si Ungaria.
Acum, noi, ministerele din Romania implicate in aceasta Strategie, trebuie sa fim consecventi si sa ne asumam un rol principal in implementarea Strategiei, pentru a o umple de continut, pentru a ajunge la rezultate concrete, prin care putem asigura dezvoltarea acestei regiuni.
Ministerul Mediului si Padurilor participa in coordonarea Ariei Prioritare 5, Managementul riscurilor de mediu, impreuna cu Ministerul Dezvoltarii Rurale Ungare, fiind Parteneri Lideri de Proiect ai primului proiect mentionat ca exemplu in Planul de Actiune sub aceasta prioritate.
Acesta este proiectul Danube Floodrisk, un proiect finantat prin Programul Transnational pe Sud-Estul Europei cu un buget de aproximativ sase milioane de euro, implicand 18 parteneri de proiect din opt tari dunarene.
De asemenea, in aceasta Strategie mai sunt alte zece proiecte in care ministerul participa cu o finantare totala de peste 100 de milioane de euro, cea mai mare fiind de 48 de milioane de euro, urmarind realizarea hartilor de risc in conformitate cu Directiva Inundatii.
Ministerul Mediului si Padurilor participa efectiv si in implementarea Ariilor Prioritare 4 si 6 (Refacerea si mentinerea calitatii apelor, Prezervarea biodiversitatii, peisajelor si a calitatii aerului) din cadrul Strategiei, prin delegarea de membri in Grupurile de Conducere a acestor prioritati.
Pe langa Managementul riscurilor de mediu, Romania este implicata si in coordonarea Ariei Prioritare privind navigabilitatea pe raurile interioare, impreuna cu Austria, si a Ariei Prioritare care se refera la promovarea culturii si a turismului, impreuna cu Bulgaria.
Ministerul Mediului si Padurilor va fi foarte activ si sper sa avem o foarte buna colaborare cu celelalte ministere astfel incat sa ne permita ca, in perioada 2014-2020, sa avem proiecte pentru finantare in cadrul acestei Strategii. Acum se discuta la nivelul Uniunii Europene bugetul pentru aceasta perioada si trebuie sa ne batem sa avem bani mai multi pentru implementarea Strategiei Dunarii.
