În luna noiembrie, Senatul a aprobat o propunere legislativă care, odată adoptată, ar interzice retailerilor să mai arunce alimentele aflate pe cale de expirare. Textul nu precizează însă modul în care s-ar realiza transferul dintre comercianți și organizațiile beneficiare. Conform actorilor implicați, există încă multe aspecte care trebuie clarificate înainte ca legea să poată avea efectele vizate inițial.
La nivel european, problema risipei alimentare ocupă deja de câțiva ani un loc important pe agenda dezbaterilor publice. Conform datelor Comisiei Europene, aruncăm anual 100 de milioane de tone de mâncare, iar până în 2020 vom arunca și mai mult: în jur de 120 de milioane de tone. Din estimările Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), irosim la nivel mondial o treime din hrana pe care o producem. Totodată, pe site-ul Comisiei, există peste 70 de inițiative listate ca bune-practici în încercarea de a reduce risipa.
În Franța, s-a adoptat deja o lege care interzice retailerilor să mai arunce alimentele care urmează să expire și le obligă să le doneze unor organizații non-guvernamentale. Inițiative similare există și la noi: anul acesta, doi parlamentari români au propus legi referitoare la combaterea risipei alimentare.
Una dintre acestea îi aparține senatorului UNPR Marian Vasiliev și conține doar 3 prevederi, referitoare la interzicerea aruncării, obligativitatea încheierii unui contract cu un ONG pentru preluarea alimentelor și sancțiunile financiare. Propunerea a trecut de Senat, deși a pimit un aviz negativ din partea comisiei de specialitate, și așteaptă acum decizia finală din partea Camerei Deputaților.
Cealaltă propunere îi aparține deputatului PNL Florin Alexe și este ceva mai amplă. Pe lângă interdicția de a distruge produsele care urmează să expire, textul prevede și mai multe opțiuni de revalorificare pe care le-ar putea avea retailerii: să doneze alimentele încă bune pentru consum uman unor fundații sau asociații umanitare, să le direcționeze pe cele care nu mai pot fi folosite de oameni spre consumul de către animale, iar pe cele care nu mai pot fi consumate de oameni sau animale – către stațiile de biogaz sau către sectorul agricol, pentru a fi transformate în compost. Luna trecută, Senatul a respins însă propunerea.
Conform deputatului Florin Alexe, cele 2 legi ar urma să fie unite, după o serie de consultări cu reprezentanți din Ministerul Agriculturii, sectorul retail și cel al ONG-urilor:
În Camera Deputaților, care este și cameră decizională, să spunem că am reușit să trec peste partea de politică de tabere și încercăm să unim cele 2 legi, împreună cu reprezentanți din Ministerul Agriculturii. Încercăm săptămâna această să venim în fața colegilor parlamentari cu o singură propunere. Cu sprijinul Ministerului Agriculturii și al ANSVSA, încercăm să facem o lege mai bună.
România nu are date legate de risipa alimentară
Reprezentanta României la Comisia Europeană pe probleme de risipă alimentară, Elena Dinu, semnalează mai multe probleme care ar trebui luate în calcul în dezbaterile despre risipa alimentară. Una dintre acestea ar fi faptul că nu se cunoaște amploarea fenomenului:
Din nefericire, nu există în momentul de față în România un buget alocat [pentru evaluarea situației, n.r.]. La nivel european, România este pe locul 9 [la risipa alimentară, n.r.], dar din niște estimări. La Uniunea Europeană se încearcă o cuantificare, însă, estimările au fost efectuate pe situația din partea nordică a Europei. Din punctul meu de vedere, nu știu cât de mult se aplică pe estul Europei.
În condițiile în care nu există măsurători clare privind risipa alimentară din România, autorităților le va fi foarte greu să se conformeze țintelor UE de reducere a risipei. România se va putea baza, totuși, peste câțiva ani, pe datele unui studiu care va fi efectuat pentru Ministerul Agriculturii de către Institutul de Bioresurse Alimentare.
O altă problemă adusă în discuție de Elena Dinu se referă la adaptarea legilor pentru diverse sectoare ale lanțului alimentar. La nivel european, retailerii sunt responsabili pentru doar 7% din risipa alimentară, în timp ce consumatatorii – pentru aproape jumătate. Situația ar putea fi însă diferită la noi, unde nivelul de trai este mai puțin ridicat.
În țările dezvoltate, într-adevăr, risipa cea mai mare e acasă la consumator. Într-o țară ca România, nu cred că se întâmplă la fel. Mâncarea se aruncă atunci când ai suficienți bani încât să nu te uiți la termenul de valabilitate de pe etichetă, să nu îți pese că ai luat ceva în coș și îl arunci. La noi este diferit. În orice caz, ceea ce este important de reținut este că risipa alimentară nu se întâmplă doar la consumator acasă și la retailer. Ea se întâmplă pe tot lanțul agro-alimentar.
Conform inițiatorului legii și al reprezentantei din Ministerul Agriculturii, sectorul de retail este însă singurul în care risipa poate fi cuantificată în acest moment, dar și „cel care reacționează cel mai prompt și cel mai clar la o propunere legislativă”. Prin urmare, este primul în care se pot implementa măsuri de reducere a risipei.
Reprezentanții retailerilor s-au declarat nemulțumiți de propunerile legislative. Florin Căpățână, vicepreședintele Asociației Marilor Rețele Comerciale, a solicitat aplicarea unor deduceri fiscale pentru cei care redirecționează produse pe care le expirare. Cu toate acestea, conform Elenei Dinu, retailerii sunt deschiși la negocieri și vor participa la consultările care vor fi efectuate la Ministerul Agriculturii.
Redistribuirea alimentelor, adevărata provocare
Cea mai mare provocare pe care care retailerii și ONG-urile trebuie să o rezolve în lupta împotriva risipei alimentare este redistribuirea alimentelor. Retailerii nu doresc să îți asume această sarcină, iar ONG-urile, în cele mai multe cazuri, nu au capacitatea de a asigura transportul și stocarea lor.
Cosmina Paul, inițiatoarea unui proiect prin care asigură săptămânal o masă caldă pentru 100 de persoane nevoiașe, ne-a explicat de ce redistribuirea alimentelor este un proces atât de dificil.
Astăzi, cu legislația pe care o avem, redistribuirea nu este rentabilă. Aceasta este inconstantă, implică o serie de costuri de personal, costuri de administrare, este dificil de monitorizat și de evaluat și are predictibilitate 0. Este mult mai costisitor să redistribui decât să produci.
Cosmina consideră că singura soluție viabilă pentru valorificarea alimentelor pe care le expirare pentru consumul uman este folosirea lor în bucătării comunitare situate în apropierea centrelor în care se produce risipa. Astfel, se elimina costurile de transport și cele de stocare a alimentelor.
Problema este însă extrem de complexă și nu poate fi rezolvată fără participarea tuturor actorilor vizați. În acest sens, Ministerul Agriculturii a inițiat o consultare publică. Cetățenii, ONG-urile sau grupurile de inițiativă pot trimite propuneri pe adresele de e-mail viorica.boboc@madr.ro și elena.dinu@madr.ro.
Florin Alexe, Elena Dinu și Cosmina Paul au fost prezenți ieri la o dezbatere pe tema risipei alimentare, organizată de Institutul Verde în cadrul proiectului D-Talks.
