Prima parte a celui de-al șaselea raport de evaluare al Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) va fi publicată luni, 9 august, informează Word Economic Forum. Acest raport va detalia modul în care gazele cu efect de seră antropogene provoacă daune fără precedent.
Temperaturile cresc mai repede decât am crezut
La începutul anului, The Met Office din Marea Britanie și Organizația Meteorologică Mondială au lansat cercetări care demonstrează că există mai mult de 40% șanse ca temperatura globală medie anuală să ajungă temporar la 1,5°C peste nivelurile preindustriale, în cel puțin unul din următorii cinci ani.
Prin Acordul de la Paris din 2015, comunitatea internațională a convenit să mențină creșterea temperaturii globale în acest secol cu mult sub 2,0°C peste nivelurile preindustriale și să continue eforturile pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5°C.
Este de așteptat ca raportul să confirme faptul că oamenii de știință se așteaptă să se ajungă la o creștere cu 1,5°C până la mijlocul anilor 2030, moment în care ne vom confrunta cu pierderea de gheață marină, pierderea la scară mai mare a recifelor de corali și emisiile de metan provocate de decongelarea permafrostului.
Creșterea emisiilor de CO2, efecte teribile pe termen lung
Un alt subiect din raportul IPCC este de așteptat să fie efectul pe termen lung al creșterii emisiilor de CO2 în aer. Pământul are nevoie de timp pentru a se adapta la creșterile de CO2 , iar Sensibilitatea Climatică de Echilibru (ECS) estimează cât de mult se va încălzi pământul cu o dublare a cantității de CO2 din aer. Acest lucru este important deoarece CO2 a crescut de la nivelul său pre-industrial de aproximativ 280 de părți pe milion (ppm) la 415 ppm astăzi, cu o dublare estimată a CO2 în aer în jurul anului 2060.
Cercetări recente prezic creșterea temperaturii medii globale, cu o dublare a CO2 în aer, între 2.6-4.5°C. Diferența dintre 1,5°C pe termen scurt și 2,6°C – 4,5°C pe termen mai lung poate părea mică la prima vedere. Cu toate acestea, diferența dintre 1,5°C, 2°C și 3°C este diferența dintre secetele medii care durează două, patru sau 10 luni pe an. Aceste tendințe pe termen lung se adaugă vremii extreme la care am asistat în Europa și SUA în ultimele două luni.
Mai este timp să acționăm
Raportul IPCC va avertiza probabil că suntem periculos de aproape de a încălca obiectivele Acordului climatic de la Parisului în a limita creșterea medie a temperaturii globale la 1,5°C. Cu toate acestea limita de 1,5°C ne este încă la îndemână.
Liderii G7 și-au reafirmat angajamentul față de această bornă, în luna mai. După ce miniștrii de mediu ai G20 nu au reușit să cadă de acord asupra unei formule de compromis în jurul obiectivelor de la Paris, se pare că totuși va fi o nouă încercare de conciliere pentru reuniunea liderilor G20 din octombrie.
Știința ne spune că pentru a limita cele mai grave consecințe ale schimbărilor climatice, trebuie să avem în vedere realizarea obiectivului zero carbon cât mai curând posibil și cel mai târziu până în 2050 și că avem nevoie de eforturi rapide de decarbonizare pe termen scurt în acest deceniu.
Mai mult, există un imperativ moral și economic din ce în ce mai mare pentru a răspunde consecințelor schimbărilor climatice la care asistăm deja. Cele mai sărace comunități sunt adesea cele care contribuie cel mai puțin la schimbările climatice, dar sunt cele mai vulnerabile la consecințele sale. Prin procesul Conferinței părților (COP) a Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), aceste țări sunt capabile să își valorifice statutul egal cu omologii lor mai bogați pentru a evidenția importanța adaptării la climă și a rezilienței.
