Vestea inchiderii societatii Sometra Copsa Mica si trimiterea angajatilor in somaj nu ne-a surprins. Inca din vara anului 2007, avertizam in Jurnalul National ca, in momentul in care grecii de la Mytilineos vor fi obligati sa efectueze investitiile de mediu la care s-au angajat prin contractul de privatizare, si pe care nu le-au efectuat niciodata, vor invoca un motiv cat de cat plauzibil si vor parasi fabrica, de pe urma careia au acumulat milioane de dolari.
Potrivit Grupului Mytilineos, "decizia de oprire a activitatii si de disponibilizare a personalului a fost luata din cauza situatiei economice internationale care a condus la scaderea majora a cererii si a pretului pentru zinc si plumb". Ceea ce nu spun grecii, este faptul ca din 1998, cand ei au preluat Sometra, pretul aluminiului si al plumbului a crescut de peste 10 ori, deci era normal ca, la un moment dat, pretul sa mai si scada.
Dar, asa cum aratam, adevaratul motiv este acela ca sfarsitul anului 2008 si inceputul anului 2009 erau datele-limita la care, dupa amanari succesive, grecii nu mai puteau evita efectuarea investitiilor de mediu, in valoare de circa 15 milioane de dolari. Ca urmare, ei nu mai primeau autorizatia de functionare de la autoritatile de mediu, care, la randul lor, nu mai puteau invoca nici un motiv plauzibil pentru a elibera o noua autorizatie cu "dispensa", asa cum s-a intamplat din 2003, pana anul trecut. Cert este ca un numar de 735 de angajati de la Sometra Copsa Mica au fost deja disponibilizati, fiind cea mai mare concediere colectiva din judetul Sibiu. Alte 38 de persoane vor fi disponibilizate din 10 aprilie, iar restul angajatilor, aproximativ 20% din forta de munca, se vor ocupa de procesul de conservare si mentenanta a instalatiilor si echipamentelor.
Potrivit Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Sibiu, majoritatea persoanelor disponibilizate de la Sometra provin din Copsa Mica si din localitatile invecinate. Astfel, din cei 735 de angajati disponibilizati incepand cu data de 4 martie, 702 persoane sunt din judetul Sibiu, iar alte 33 sunt din judetele Alba si Mures.
INVESTITIILE DE MEDIU – PROMISIUNI DESARTE
Dar, potrivit legilor in vigoare, statul roman ar fi trebuit sa rezilieze demult contractul de privatizare a societatii Sometra, deoarece Mytilineos Holding nu si-a onorat principalele obligatii de investitii asumate prin contractul de vanzare-cumparare. Astfel, printr-o clauza speciala, cumparatorul se obliga sa investeasca 3 milioane de dolari pentru "cresterea gradului de recuperare a dioxidului de sulf din gazele de la aglomerarea concentratelor zinco-plumboase, prin modernizarea fabricii de acid sulfuric". Termenul de realizare era data de 31 decembrie 2000. Nici pana azi Mytilineos
Holding nu si-a achitat aceasta obligatie, toate noxele ce urmau a fi valorificate in noua fabrica fiind aruncate in atmosfera. Fosti angajati ai combinatului ne-au declarat ca, de fapt, fabrica de acid sulfuric era parte integranta a procesului tehnologic, functionarea ei fiind obligatorie, tocmai pentru captarea noxelor si incadrarea in lilmitele legale de poluare, impuse de reglementarile interne, dar si de cele internationale. "Nici pe vremea lui Ceausescu, nu si-a permis nimeni sa aprobe functionarea combinatului fara sectia de captare si valorificare a noxelor. Daca cineva ar fi facut asta, ar fi fost arestat pe loc" ne-au declarat sursele citate. Deci, in toti acesti ani, Sometra a functionat ilegal, in dispretul autoritatilor.
Nici celelalte investitii de mediu, insumand milioane de dolari, nu au fost realizate asa cum prevedea contractul de privatizare.
AVAS I-A DAT PE GRECI IN JUDECATA
Pe parcursul investigatiei noastre, am intrebat responsabilii de la AVAS cum este posibil ca un "investitor" atat de neserios, care nu-si onoreaza, iata, cele mai importante angajamente contractuale, sa nu fie penalizat, asa cum pre-vede legea, mergand pana la rezilierea contractului. AVAS ne-a transmis urmatorul raspuns: "Prin contractul de privatizare, cumparatorul s-a angajat sa investeasca in societate, inclusiv pentru rezolvarea problemelor de mediu, 15.497.000 USD, esalonat pe o perioada de 5 ani (1999-2003). Pentru nerealizarea angajamentului investitional asumat, cumparatorul
a fost notificat pentru plata unor penalitati in cuantum de 30% din suma neinvestita la sfarsitul fiecarui an, in valoare totala de 17.241.300 USD. Cumparatorul nu a platit penalitatile datorate. Astfel, AVAS a initiat o actiune pentru obligarea acestuia la plata penalitatilor, actiune care face obiectul dosarului nr. UNC 68/AVH, aflat pe rolul Tribunalului Arbitral, constituit potrivit Regulamentului UNCITRAL". Asadar, AVAS a ales calea instantei de judecata. Cale lunga, insa, deoarece dosarul in cauza zace si acum pe la Curtea Internationala de Arbitraj de la Paris.
AUTORIZATII ILEGALE
Dar, cum a reusit Mytilineos Holdings sa pacaleasca ani in sir autoritatile romane, sa-si prelungeasca autorizatiile de mediu, fara sa-si indeplineasca cele mai elementare obligatii asumate prin contract? Iata ce declara in anul 2005, la sase ani de la privatizarea Sometra, directorul executiv ARPM Sibiu, Dumitru Ungureanu, adica cel care ar fi trebuit sa puna piciorul in prag si sa ia cele mai drastice masuri impotriva Grupului Mytilineos: "In 1998 (la semnarea contractului de privatizare – n.r.), Sometra a primit o autorizatie de mediu, avand obligatia sa respecte un program de conformare, cu 15 masuri esalonate pe cinci ani, prin care se rezolvau treptat problemele de mediu (masuri pe care "investitorul" grec nu le-a luat – n.r.). A trebuit sa asteptam sa expire acest contract, lucru ce s-a intamplat in decembrie 2003. In perioada 1993-2004, am dat amenzi in valoare de 2,5 miliarde lei.
E drept ca poluarea a mai scazut, dar nu ca urmare a investitiilor, ci a utilizarii adecvate a tehnologiilor existente. Din 2004, odata iesiti de sub prevederile contractului, am inceput demersurile legale, solicitand un bilant de mediu, care presupune o serie de documente, iar Sometra a reusit sa depuna dosarul final la 28 februarie 2005 (…). Problema, la ora actuala, se pune astfel: au avut o autorizare si un program de conformare pe care nu l-au respectat. In mod normal, Sometra trebuie sa fie inchisa, dar trebuie avute in vedere toate aspectele pe care le incumba situatia de acolo, inclusiv aspectele sociale. Marea problema e aceea ca au avut o suma de investit si nu au investit. Au obligatia ca, pana in 31 decembrie 2006, sa aiba un depozit ecologic si sigur de deseuri industriale periculoase. Avand in vedere situatia actuala, acest lucru este aproape imposibil de realizat in timpul care a mai ramas".
Intr-adevar, investitiile nu s-au realizat niciodata la termenele stabilite in contract. Si totusi, Sometra avea sa primeasca in fiecare an, cu binecuvantarea aceluiasi director al ARPM, dar si a ministrului Mediului de la acea vreme, Sulfina Barbu, si chiar a comisarului european pe probleme de mediu, grecul (ce coincidenta?!! n.r.) Stavros Dimas, o noua autorizare si prelungirea termenelor pentru investitii pana in 2008, altele pana in 2009, iar altele pana hat, in anul 2014.
Privatizare dubioasa, inca din 1998
Chiar privatizarea combinatului Sometra, in vara anului 1998, a fost una cu cantec. Astfel, FPS (azi, AVAS) a ales oferta grupului Mytilineos, desi un alt participant la licitatie, SC Metanef, prezentase o oferta net superioara:
7 milioane de dolari, fata de 4 milioane, cat a oferit Mytilineos. De asemenea, Metanef a ofertat pentru investitii 17,3 milioane de dolari, in timp ce Mytilineos doar 15,5 milioane. Si totusi, FPS a dat castig de cauza grecilor. Care, asa cum s-a vaut ulterior, pana la data-limita prevazuta in contract, nu au investit un dolar din milioanele promise. De notat ca Metanef, care investise deja in Sometra circa 6 milioane de dolari (ceea ce ar fi trebuit sa constituie un avantaj la privatizare – n.r.), a contestat licitatia, ba mai mult, a semnalat Corpul de Control al Guvernului, Parlamentul si chiar Parchetul, dar toate demersurile sale au ramas fara nici un rezultat.
