In premiera nationala, in Pestera "Poarta lui Ionele" din Muntii Apuseni, membrii Asociatiei Speologice "SFINX" Girda au realizat in ultimele zile o actiune de reconstructie ecologica, in urma careia s-au refacut cel putin doua colonii de lilieci protejate in Uniunea Europeana.
Presedintele AS "Sfinx", dr Christian Ciubotarescu, ne-a declarat ca reconstructia ecologica a fost facuta inainte ca liliecii sa iasa din perioada de hibernare, fapt ce a dus la refacerea coloniilor inca din aceasta vara. "Reusita acestei reconstructii ecologice, prima de acest fel realizata in Parcul Natural Apuseni, dovedeste ca natura are o deosebita capacitate de vindecare, iar colonia de lilieci va putea fi observata si studiata in timp", a mai adaugat Ciubotarescu.
IN GUNOAIE. Specia de lilieci observata, conform expertizei prof. dr Ioan Coroiu de la Universitatea Babes Bolyai, este reprezentata de Miniopterus Schreibersii (liliac cu aripi lungi – in termeni locali), specie prevazuta in Anexa 2 din Directiva Habitate 92/43 a Uniunii Europene cu statut maxim de protectie. Fiind membra a Uniunii Europene, Romania trebuie sa respecte aceasta directiva, iar actuala administratie a Parcului Natural Apuseni ar trebui sa ia masuri pentru protectia, conservarea si mediatizarea acesteia, mai ales ca interiorul acestei pesteri, din cauza lipsei unor masuri, s-a transformat in groapa de gunoi. "Asociatia noastra a propus instalarea unui panou informativ in sectorul accesibil turistilor (pe galeria de acces), prin care sa mediatizam importanta conservarii coloniei de lilieci din aceasta cavitate. De asemenea, am propus instalarea unei camere video in infrarosu, care sa poata capta imagini cu lilieci fara ca sa-i deranjeze, iar in sectorul turistic din zona intrarii sa prezentam turistilor imagini „live” cu lilieci. Astfel, valoarea pesterii, atit din punct de vedere turistic, cit si stiintific va creste, lucru care va contribui pe viitor la dezvoltarea turistica a zonei. Asteptam inca raspunsul Administratiei Parcului Natural Apuseni", a punctat presedintele AS "Sfinx".
CHIROPTERITUL. In urma vizitarii la sfirsitul lunii martie a Pesterii "Poarta lui Ionele" de prof. dr Coroiu – cel mai mare specialist in domeniul liliecilor, din Romania -, insotit de prof. dr Iosif Viehmann, fost cercetator la Institutul de Speologie "Emil Racovita" Cluj, savant de renume mondial, Ciubotarescu a fost informat ca pe tavanul pesterii se afla urme de chiropterit, care atesta ca aceasta pestera a fost adapostul unei "colonii de gestatie" de lilieci. "Intrucit si speologii de la AS "Sfinx" au constatat ca pestera este populata de un numar din ce in ce mai mic de lilieci, am tras concluzia ca, datorita ignorantei noastre, prin facilitarea accesului turistilor in zonele profunde ale pesterii, am catalizat disparitia acestei colonii", a explicat Ciubotarescu. El spune ca disparitia coloniei de lilieci din cauza fluxului turistic in zonele profunde, in plan biologic nu este cu nimic diferita de distrugerea unor formatiuni (cristale, stalactite, stalagmite etc.) in plan geologic si mineralogic. Din fericire, adauga presedintele speologilor din Girda, datorita capacitatii de "vindecare" a naturii, refacerea coloniei de lilieci va putea fi observata si studiata in continuare, spre deosebire de refacerea formatiunilor (cristale, stalactite, stalagmite etc.), a caror refacere dureaza mii si mii de ani.
IGNORARE. Pentru a salva liliecii de la disparitie, speologii de la AS "Sfinx" si-au propus o serie de obiective imediate. In primul rind, ei doresc realizarea demersurilor pentru reclasificarea Pesterii "Poarta lui Ionele" (galeria de acces, primul sector orizontal al pesterii – sector turistic – categorie C, incepind de la prima scara: galeria lacului, galeria sifonului terminal si sectorul superior – categorie B – rezervatie pentru lilieci) si notificarea Administratiei Parcului Natural Apuseni cu privire la acest plan de actiune. De asemenea, Ciubotarescu a propus reconstructia ecologica a habitatului coloniei de lilieci prin refacerea mediului de reproducere si conservarea ulterioara a acestuia. "Se impune indepartarea instalatiei electrice instalate de noi in 2003, precum si a resturilor de scari putrezite din aceasta cavitate, care prezentau oricum un grad ridicat de pericol pentru turisti. Trebuie refacut mediul initial din cavitate prin inchiderea spatiilor deschise artificial de noi pentru accesul facil al turistilor, ceea ce va duce la refacerea habitatului si implicit la impiedicarea accesului turistic in zonele unde se gasesc pe tavan urme ale coloniilor de gestatie. Totodata, am propus escaladarea si explorarea unor hornuri si galerii suspendate din aceasta pestera, cel mai inalt fiind de 35,6 metri, care duce intr-o scurta galerie in care se gaseste chiropterit pe tavan, precum si recartarea intregii cavitati. Am considerat ca avem pentru actiunile noastre acordul tacit al Administratiei Parcului Natural Apuseni, intrucit nu a raspuns in nici un fel la numeroasele informari ale noastre scrise si verbale", a precizat Ciubotarescu.
Istoricul explorarii Pesterii "Poarta lui Ionele"
Pestera este mentionata documentar inca din secolul al XIX-lea de I. Vass, in anul1857. A fost studiata de Emil Racovita intre 1921 si 1923, dupa fondarea in 1920 a primului Institut de Speologie din Lume la Cluj. In anul 1988, membri ai clubului "Polaris" din Blaj, impreuna cu speologi din Cehoslovacia, au realizat escaladarea unui perete, gasind etajul superior, in care s-a intrat la inceput printr-o fereastra in tavanul acestui nivel, iar ulterior s-a sapat in montmilh (o substanta moale) o intrare la baza acestei galerii. Din 1992, membrii AS "Sfinx" au continuat explorarile (escaladarea hornurilor de pe galeria de acces si galeria lacului) si au realizat recartarea pesterii, aceasta ajungind in prezent la o lungime de aproape 400 de metri. In anul 1988, speologii de la "Polaris" Blaj au realizat prima amenajare turistica a pesterii. Din 1992-1994 pina in prezent, membrii AS "Sfinx" au refacut amenajarea si apoi au organizat in pestera un muzeu al Speologiei. De asemenea, Asociatia Speologica "Sfinx" Girda a realizat iluminarea electrica a pesterii in 2003, in colaborare cu Primaria comunei Girda de Sus, cu sprijinul Eximtur, cu avizul Institutului de Speologie Emil Racovita – Cluj, si aprobarea Comisiei Monumentelor Naturii a Academiei Romane. In mai 2008, speologii AS "Sfinx" au realizat reconstructia ecologica a cavitatii.
