Investitiile in economie pe care statele europene trebuie sa le faca pentru a combate efectele crizei economice mondiale trebuie sa se concentreze pe "infrastructura verde".
Jose Manuel Durao Barroso, presedintele Comisiei Europene, vrea ca banii care vor fi pompati in economii din planul de 200 de miliarde de euro sa fie directionati catre atingerea tintelor climatice si in acelasi timp vor crea locurile de munca necesare pentru a trece criza economica.
"Este aproape un an de la stabilirea tintelor 20/20/20 (tintele de mediu, utilizare a energiilor regenerabile si a eficientei energetice – n.r.). In acest timp a sosit criza economica iar industria si energia au aratat ca sunt afectate. Dar, ca sa aratam ca suntem seriosi, trebuie sa continuam", a declarat Barroso in cadrul unei dezbateri desfasurata la Parlamentul European miercuri, 5 decembrie.
COORDONARE LA INVESTITII VERZI
Comisia Europeana a impus in pachetul de lupta impotriva schimbarilor climatice ca in anul 2020 UE sa aiba 20% din consumul de energie provenit din surse regenerabile, consumul energetic sa scada cu 20% iar emisiile de gaze cu efect de sera sa scada cu 20% fata de anul 1990. "Anumite state refuza ideea coordonarii in privinta Tratatului Lisabona, in momente recente anumiti politicieni erau refractari chiar si la un plan european impotriva crizei. Daca nici acum, cand ne confruntam cu criza economica, cand ne vom coordona? Este un test pentru Europa. Cheltuirea de dragul cheltuirii de bani nu este buna, ne trebuie cheltuire inteligenta, pentru investitii care sa asigure un mediu curat, pentru noi tehnologii" a completat Barroso de la tribuna Parlamentului European.
Margot Wallström, vicepresedinte al Comisiei Europene si Comisar pentru Relatii Institutionale si Strategia de Comunicare, a precizat si ea ca "nu putem sa ne indatoram acum si sa lasam problemele sa fie rezolvate de generatiile viitoare, atat in privinta mediului, gunoaielor, gazelor naturale, problemelor sociale, economice".
"LOCURI DE MUNCA INTELIGENTE"
Joaquin Almunia, comisar european pentru Economie si Afaceri Monetare a spus si el ca trebuie create "locuri de munca inteligente", iar actiunile sa fie coordonate. "Trebuie realizata o legatura intre investitiile ce trebuie facute pe termen scurt, pentru a combate somajul si cele pe termen lung referitoare la pachetul climatic si cel energetic", a spus Almunia. El a mai spus ca nu toate tarile isi permit sa faca investitii masive in infrastructura si ca nu ar fi normal ca state precum Ungaria si Letonia, (care au fost nevoite sa ia de la institutiile financiare internationale 25 de miliarde de euro, respectiv 3 miliarde de euro pentru a evita falimente nationale), sa contribuie cu bani pentru planul de salvare.
Programul Comisiei Europene de combatere a crizei consta in investitii de 200 de miliarde de euro, din care 30 de miliarde de euro provin de la Banca Europeana de Investitii (BEI). Restul de 170 de miliarde de euro trebuie sa vina din planurile de stimulare a economiilor deja anuntate de fiecare stat membru. Mai exact, Comisia vrea ca investitiile masive anuntate de statele membre sa fie in mod special directionate catre ecologizari, cladiri eficiente energetic, termocentrale cu emisii mici, automobile mai putin poluante, noi surse de energie. Marul discordiei il constituie faptul ca aplicand planul, statele membre vor fi obligate sa directioneze banii numai catre anumite investitii si nu catre orice sector ar vrea.
Ministrii de Finante ai statelor membre UE au convenit marti majorarea capitalului BEI cu 67 de miliarde de euro pentru a satisface necesarul de finantare suplimentar din spatiul UE.
Bogatii vor mediu curat pe spinarea saracilor
Europarlamentarii polonezi au criticat statele bogate ale UE ca doresc reducerea emisiilor de gaze cu efecte de sera pe cheltuiala statelor din centrul si estul Europei. Romania, impreuna cu Polonia, Grecia, Ungaria, Slovacia si Bulgaria se opune pachetului privind mediul si a semnat impreuna cu acestea o declaratie prin care precizeaza ca pachetul de masuri climatice, in forma actuala va creste dependenta de gazele rusesti. Aceste state au constituit si o minoritate de blocaj, impreuna cu Grecia. Europarlamentarul Konrad Szymanski a declarat ca nu exista consens pentru pachetul de masuri de protectie deoarece in statele central-europene se vor scumpi energia, otelul, betonul sau sticla. "Franta vrea sa arunce in spatele Poloniei si a termocentralelor sale misiunea reducerii emisiilor in conditiile in care fata de 1990 Polonia si-a redus emisiile, iar Franta le-a crescut", a continuat tirada si Mirossaw Mariusz Piotrowski.
"Trebuie realizata o legatura intre investitiile ce trebuie facute pe termen scurt, pentru a combate somajul, si cele pe termen lung, referitoare la pachetul climatic si cel energetic"
Joaquin Almunia, comisar european pentru Economie si Afaceri Monetare
