Lasati-ne sa ne otravim in continuare, va rugam, mai dati-ne o pasuire, lasati-ne sa ne intoxicam copiii cu bioxid de sulf, cu acid sulfuric, cu plumb, zinc, cadmiu, lasati-ne sa ne ucidem animalele, sa ne distrugem recoltele, va rugam, dati-ne aceasta posibilitate!" Asa putem presupune ca "au negociat" reprezentantii nostri la Comisia Europeana obligatiile Romaniei cu privire la conditiile de mediu de la Copsa Mica, astfel incat zona a ramas si azi cea mai poluata din Europa.
Mai ales in aceste zile de toamna umede si cetoase, cand plafonul de nori este foarte jos, aerul in zona orasului Copsa Mica devine irespirabil, din cauza noxelor evacuate in atmosfera de fabrica de metale neferoase Sometra. In astfel de zile, orasul este pustiu, oamenii se retrag in casele lor. Dar si aici, perfidul bioxid de sulf (SO2), pulberile fine de plumb, zinc si cadmiu patrund oricat de etanse ar fi usile si ferestrele.
Studiile efectuate in ultimii ani, dar dosite de autoritati, arata ca starea de sanatate a oamenilor, indeosebi a copiilor din zona, prezinta o serie de caracteristici care au condus la definirea unui "sindrom Copsa Mica". Acesta se manifesta prin "metaluria si metalemia crescute, anemii, intarzieri de crestere si osificare, dezvoltare staturo-ponderala mai redusa, scaderea dezvoltarii neuropsihice". De exemplu, potrivit unui studiu realizat de Institutul pentru Sanatate Publica din Cluj-Napoca, la copiii din zona valorile plumbemiei si cadmiemiei sunt deosebit de ridicate.
Concluziile acestui studiu amplu au indicat ca "3/4 din totalul lotului de copii investigati au valori ale hemoglobinei sub valoarea normala, de 12,9 g/100 ml, iar 68,09% dintre copii au avut valori ale hematocritului sub valoarea normala, de 4,7 ml/mc. Dintre copiii investigati s-a constatat ca la Copsa Mica 78,72% au anemie, proportia ajungand la 88,23% in Axente Sever, comuna invecinata". Un adevarat genocid. Sunt afectate, de asemenea, animalele, in mod deosebit caii, care mor pe capete, dar si culturile din zona, cu deosebire fructele si legumele.
INVESTITII RAMASE PE HARTIE
Desi atunci cand au cumparat societatea Sometra Copsa Mica, in anul 1998, grecii de la Mytilineos Holding s-au obligat, prin contract, sa investeasca in instalatii moderne, menite sa conduca la reducerea progresiva a emisiilor de pulberi cu continut de metale grele – zinc, plumb, cadmiu, precum si a celor de bioxid de sulf (SO2) pana la incadrarea in normele internationale, nici pana azi acestia nu si-au respectat angajamentele.
Concret, prin contract, Mytilineos s-a angajat sa investeasca 15.497.000 USD esalonat pe o perioada de cinci ani (1999-2003). Investitiile pentru fabrica de acid sulfuric (in care urmau sa fie colectate si valorificate noxele, care acum se arunca in atmosfera – n.r.) insumau 3 milioane USD, termenul de realizare a obiectivului fiind 31 decembrie 2000. Un alt obiectiv consta in "realizarea unei noi halde ecologice pe un nou amplasament". Valoarea acestei investitii se ridica la 1,2 milioane USD, iar termenul de realizare era data de 31 decembrie 2003.
UN DOSAR PIERDUT
Pentru nerealizarea angajamentului investitional asumat, Mytilineos Holding a fost notificat de AVAS pentru plata unor penalitati in cuantum de 30% din suma neinvestita la sfarsitul fiecarui an, in valoare totala de 17.241.300 USD. (In paranteza fie spus, practic, AVAS ar fi trebuit sa rezilieze contractul de privatizare si sa caute un alt cumparator, serios – n.r.) Cumparatorul nu a platit nici penalitatile. Ca urmare, AVAS a initiat o actiune pentru obligarea acestuia la plata, actiune care face obiectul dosarului nr. UNC 68/AVH aflat pe rolul Tribunalului Arbitral. Dosarul zace la aceasta instanta de ani intregi, fara a fi solutionat. Grecii stiu de ce…
IN ILEGALITATE
In momentul de fata, societatea din Copsa Mica functioneaza ilegal, situatie tolerata de autoritati. Practic, Sometra ar fi trebuit inchisa de mai multe ori, ultima oara la inceputul acestui an. Asa cum aratam, doua dintre cele mai importante obligatii de mediu, asumate chiar prin contractul de privatizare – fabrica de acid sulfuric si halda ecologica de depozitare a zgurei de furnal -, nu au fost indeplinite.
Potrivit contractului semnat in 1998, grecii erau obligati sa termine aceste investitii la sfarsitul anului 2000, respectiv 2003. Autoritatile romane i-au tot pasuit pe greci si i-au convins si pe cei de la Comisia Europeana sa tot amane termenele. Astfel, prima investitie a fost amanata pana la finele anului 2014 (bine ca nu "pana la calendele grecesti" – n.r.), iar cea de-a doua, pana la sfarsitul anului 2006. Numai ca, in februarie 2007, Sometra declara ca nu a reusit indeplinirea obligatiei privind halda de zgura din cauza unor intarzieri in realizarea… documentatiei.
ALTE TERGIVERSARI
In februarie a.c., Agentia Regionala de Protectie a Mediului (ARPM) Sibiu a inchis ochii inca o data (pentru a cata oara? – n.r.) in fata dispretului Sometra fata de obligatiile sale si a acceptat o "solutie de compromis", care nu a mai fost negociata, ci varata pe gat reprezentantilor Comisiei Europene de fostul ministru al Mediului Sulfina Barbu. Astfel, Sometra a anuntat cu tam-tam incheierea unui contract cu o societate din Turda care prelua zgura si o transporta in judetul Cluj. Oficialitatile treceau cu vederea responsabilitatea pe care si-o asumase Sometra, care era aceea de a construi o noua halda, nu de a scapa de zgura prin orice mijloace.
O investigatie a Jurnalului National a demonstrat ca, in ciuda asigurarilor oficiale, nici macar aceasta "solutie de compromis" nu functiona in mod real: astfel, societatea Tudor Construct, care, potrivit unor declaratii, ar fi dus zgura pe santierul Bechtel, al Autostrazii Transilvania, nu a preluat cea mai mare parte din cantitatea de zgura care facea obiectul contractului.
Din cauza unor divergente financiare, dar si ca urmare a autosesizarii autoritatilor clujene, care au descoperit ca zgura nu este una chiar atat de inofensiva cum se grabeau sa ne asigure reprezentantii ARPM Sibiu, 10.000 de tone de zgura nu au parasit niciodata curtea fabricii.
MANEVRE
La sesizarea noastra, ARPM Sibiu s-a facut inca o data ca munceste si a notificat Sometra in vederea inchiderii, lasand insa un termen de doua saptamani societatii pentru "remedierea situatiei". La expirarea acestui termen, si anume, la 1 august 2007, ARPM ne-a instiintat ca halda a fost terminata. Dupa insistentele noastre, directorul ARPM, Dumitru Ungureanu, a recunoscut insa ca respectiva halda "nu este inca autorizata". Trebuie spus ca reprezentantii Sometra au refuzat pe parcursul mai multor luni la rand dialogul cu reporterii nostri, desi una din clauzele din autorizatia de mediu este tocmai aceea de a oferi transparenta totala cu privire la orice aspect de aceasta natura.
Nici acum, la doua luni de cand a expirat ultimul avertisment (teoretic) pe care l-ar fi putut primi Sometra pentru nerespectarea acestei conditii pentru functionare, halda ecologica nu a fost autorizata! Sometra "produce" in momentul de fata o cantitate de 140 de tone de zgura in fiecare zi, pe care o depoziteaza ilegal.
NESIMTIRE
Un important "argument" folosit de reprezentantii patronatului grec de la Sometra a fost acela al lipsei fondurilor pentru investitii. Adevarul este insa altul. Pe plan mondial, din 1998, anul in care Mytilineos Holding a cumparat Sometra si s-a angajat la aceste investitii, si pana azi, pretul metalelor neferoase – plumb, zinc etc. (principala marfa pe care o comercializeaza aceasta intreprindere) a crescut la bursa de aproape zece ori.
Se poate presupune ca in lipsa unor cheltuieli suplimentare profitul societatii a crescut si el, in mod proportional. O dovada in plus insa ca nu lipsa banilor, ci a obrazului, este motivul pentru care Mytilineos Holding nu isi respecta obligatiile o gasim in evidentele Ministerului de Finante: la sfarsitul lunii octombrie a.c., Sometra avea o datorie de 575.000 de euro, culmea!, la bugetul asigurarilor de sanatate.
Privatizare dubioasa
Privatizarea societatii Sometra in vara anului 1998 a fost una cu cantec. Practic, FPS (azi, AVAS) a ales oferta grupului Mytilineos, desi un alt participant, SC Metanef, prezentase o oferta net superioara. Astfel, pentru pachetul de actiuni Metanef a oferit 7 milioane de dolari, fata de 4 milioane cat a oferit Mytilineos. De asemenea, Metanef a ofertat pentru investitii 17,3 milioane de dolari, in timp ce Mytilineos doar 15,5 milioane. Si totusi, FPS a dat castig de cauza grecilor.
Care greci, asa cum s-a vazut ulterior, nu au investit un dolar din milioanele promise. De notat ca Metanef, care investise deja in Sometra circa 6 milioane de dolari (ceea ce ar fi trebuit sa constituie un avantaj la privatizare – n.r.), a contestat licitatia, ba mai mult, a semnalat Corpul de Control al Guvernului, Parlamentul si chiar Parchetul, dar toate demersurile sale au ramas fara nici un rezultat.
Pentru mai multe informatii vizitati Jurnalul National
