In ultimele luni, toti facem observatii asupra strategiei de energie. Evident ca avem o experienta practica deosebita in energie electrica aprindem si stingem lumina de cateva ori pe zi , lucru care ne permite sa facem afirmatii docte despre sistemul energetic national.
Text de Ionut Purica
Dati-mi voie sa fac si eu cateva rationamente de bun-simt (tehnic si economic) descartes, in "discours de la methode", spunea ca cel mai bine impartit lucru din lume este bunul-simt: nimeni nu se plange ca nu are si nimeni nu cere sa i se dea mai mult decat are.
In anii 1990, in RENEL se facea cate o strategie la 6 luni, apoi, cand economia a inceput sa creasca ritmul, s-a mai rarit. In contextul amintirii vechiului regim economic central planificat, se pare ca avem o aversiune subliminala pentru strategii si planuri de dezvoltare. Este un lucru care va trebui corectat pentru ca, in toata lumea, functia de planificare este dezvoltata nu numai de guverne, ci mai ales de marile corporatii internationale, de institutii de finantare, ca sa mentionam numai pe cativa. A planifica in seamna a avea viziune pe termen lung; a vedea care este impactul deciziilor luate azi si a intelege corelatii multiple intr-un sistem economic complex cum este Uniunea Europeana, in care ne-am integrat recent si intreaga lume e tot mai legata si mai expusa "contaminarii" cu crize economice.
Investitiile pe care le preconizam azi in sectorul energetic pot aduce consecinte in toata economia. Consecinte bune sau nu, dar unul dintre rolurile strategiei este de a sti dinainte cum vor fi aceste consecinte; si, daca sunt de neevitat, sa se gandeasca masuri de absorbtie a socurilor economice aferente.
Legat de strategia energetica, mi-am pus intrebarea daca investitiile anuntate de 2,6 miliarde de euro in sectorul energiei electrice pentru inde plinirea conditiilor de mediu sunt bine estimate si cu cat vor contribui ele la cresterea pretului energiei electrice. Acum, in strategie se mentioneaza preturi de 102,9 euro/MWh (0,1029 euro/kWh), la consumatorul mediu rezidential, si de 85,3 euro/MWh, la cel industrial. Consumul de energie electrica este estimat la 62 TWh in 2008, crescand la 66 in 2015.
Verificam valoarea estimata a investitiilor cu cifre medii. Investitia in instalatii de desulfurare a gazelor de ardere in centralele termice reprezinta circa 25% din in vestitia centralei. Considerand tot din strategie ca avem 10.450 MW instalati in centrale pe car bune (5.916 MW) si hidrocarburi (4.514 MW), la o investitie de 1.000 euro/kW instalat rezulta ca valoarea investitiei de mediu ar fi de 250 euro/kW x 10.450.000 kW = 2,61 mili arde euro. Strategia a facut o evaluare buna!
Ceea ce nu se spune mai departe este cu cat va creste pretul energiei electrice pentru a internaliza aceasta externalitate de mediu. Tot dintr-un calcul de dobanda simpla si considerand un credit pe 10 ani cu 8% dobanda rezulta ca pe an vor trebui platite in plus 2,6 miliarde euro/10 x 1,08 = 280,8 milioane euro. Daca suma se va distribui pe un consum de 62 TWh (milioane de Mwh), avem ca pretul energiei electrice va creste cu 4,5 euro/MWh. Fata de preturile de acum, asta in seamna crestere de 4,4% pentru rezidential si 5,2% pentru industrie.
Pana acum am vorbit despre in vestitia de mediu, dar strategia mentioneaza 17 miliarde de euro ca investitie totala in sectorul energiei electrice. Cresterea de pret se calculeaza cu regula de trei simpla si este de 29,4 euro/MWh. In procente, trebuie sa ne asteptam sa platim cu 28% mai mult la consumatorii casnici si 35% mai mult la cei industriali. Sunt foarte curios sa stiu ce ar zice industria aluminiului, a otelului, a cimentului, a petrochimiei daca le-ar creste pretul energiei electrice cu 35%? Rationamentul de mai sus se refera doar la energie electrica, nu si la combustibili, caldura etc. si considera numai investitia, si nu cresterile potentiale
la pretul combustibililor (atentie, pretul petrolului a depasit 80 $/baril).
Poate consumatorul casnic sa absoarba aceasta crestere? Poate consumatorul industrial din Romania (inca energo intensiv in orizontul de timp considerat) sa absoarba aceasta crestere fara a pierde din competitivitate in UE si in lume? Cum vor sta situatia balantei de cont curent si deficitul bugetar al tarii in raport cu criteriile de la Maastricht? Riscam o amenda din partea Comisiei Europene pentru depasirea deficitului bugetar sau nu?
Vorbim doar despre strategia de energie. Pe cand o strategie a industriei macar legata de asigurarea competitivi ta tii? Pe cand o strategie financiara? Pe cand o strategie economica integrata? Pe vremea cand in Statele Unite se lansa "New Deal", pentru refacerea dupa criza din 1929-1933, sintagma era "Think Big" gandeste cu viziune – restul lucrurilor se aliniaza. Dupa 1990, si noi suntem implicati intr-un New Deal. Este poate momentul sa incepem sa gandim cu viziune.
CV IONUT PURICA
Ionut Purica a absolvit cursurile Facultatii de Energetica, Centrale Nucleare Electrice. In debutul carierei sale a contribuit la constructia Centralei Nucleare de la Cernavoda. A fost un pas important inaintea obtinerii unui doctorat in domeniul energeticii, constructia de reactori nucleari. In a doua etapa a carierei sale a lucrat in cadrul Agentiei Italiene pentru Energie, Noi Tehnologii si Mediu pentru analize de risc in sistemele energetice din Italia, dar si din Uniunea Europeana. Reintors in Romania, a coordonat proiectele si programele internationale al RENEL-ului. Activitatea sa profesionala a continuat patru ani in Banca Mondiala, ca Project Officer pentru Energie si Infrastructuri. S-a dedicat apoi activitatii de cercetare, consultanta pe probleme de analiza de risc si de mediu, pentru companii din sectorul energetic romanesc si international, cum ar fi Marsh, Itochu Japonia. In continuare, a predat cursuri pentru masteranzii Institutului Politehnic si alte universitati. Dupa incheierea profesoratului, a fost consilier personal al ministrului mediului si a activat ca expert pe langa Comisia pentru industrie si servicii a Parlamentului Romaniei. Ca autor, Ionut Purica a publicat 80 de lucrari si carti in domeniul energiei si mediului, in reviste de circulatie internationala. Cea mai recenta realizare in CV-ul specialistului este obtinerea celui de-al doilea doctorat, in economie.
