Nu mai puțin de 400.000 tone de Deșeuri de Echipamente Electrice și Electronice (DEEE), inclusiv echipamente și deșeuri reparabile, sunt exportate ilegal, în fiecare an, în țări non-OCDE din Asia și Africa, fapt care conduce la situații grave de poluare a mediului, cu impact major pentru sănătatea oamenilor. Aceasta este una dintre concluziile îngrijorătoare ale Proiectului CWIT (Contracararea Comerțului Ilegal cu DEEE), un studiu realizat de INTERPOL, în colaborare cu Cross Border Research Association, Compliance & Risks Ltd, United Nations Interregional Crime and Justice Research Institute, United Nations University, WEEE Forum și Zanasi & Partners, și finanțat de Comisia Europeană.
În exclusivitate pentru Green Report, IOANA BOTEZATU, Coordonator Proiect CWIT din cadrul Sub-Directoratului pentru Securitatea Mediului al INTERPOL, a explicat ce au descoperit oficialii INTERPOL în cadrul anchetei și cum ar putea fi diminuat fenomenul comerțului ilegal cu DEEE.
Green Report: INTERPOL a descoperit că numai 3,3 milioane tone de DEEE dintr-un total de 9,5 milioane au fost raportate oficial de către autorități ca fiind colectate și tratate corespunzător în Europa. Ce alte elemente a revelat ancheta?
Ioana Botezatu, INTERPOL: Proiectul CWIT, Contracararea Comertului Ilegal cu Deșeuri de Echipamente Electrice și Electronice (DEEE) sau Countering WEEE Illegal Trade, finanțat de Comisia Europeană, a studiat situația actuală în domeniul comerțului legal și ilegal ale acestor deșeuri – resurse. Obiectivul partenerilor proiectului CWIT a fost ca în urma studiului realizat, să propună recomandari viabile, clare și definite în timp comunității direct interesate și angajate în acest domeniu, pentru a reduce procentul de activitate ilegală și a stimula reciclarea acestor deșeuri și reintroducerea lor ca resurse în economia circulară.
Una din cele mai interesante descoperiri este că majoritatea activitaților ilegale pe DEEE sunt comise pe teritoriul Uniunii Europene, unde legislația este dintre cele mai vaste și studiate din lume, și nu neapărat la export spre destinații ca Africa sau Asia. Acest aspect sugerează o nevoie imediată a autorităților de a consideră acest risc emergent în planificarea priorităților naționale. De exemplu, Strategia Natională de Ordine și Siguranță Publică a României subliniază “două posibile amenințări care trebuie avute în vedere și tratate ca posible domenii de acțiune pentru grupările de criminalitate organizată, printre care și infracțiunile în domeniul mediului – traficul ilicit cu deșeuri metalice/toxice, a doua fiind fraudele în domeniul energiei și fraudele rezultate din comerțul cu certificate verzi”.
”Pentru aspectul ilegal nu ar trebui să existe nici un fel de toleranță națională. Legea trebuie nu numai scrisă, ci și aplicată”
GR: Care ar fi, în urma comerțului ilegal cu DEEE-uri, situațiile grave de poluare a mediului cu impact major pentru sănătatea oamenilor?
I.B.: Avem tendința să ignorăm adevarata amenințare la stabilitatea, siguranța și sănătatea economică a unei țări, aceasta fiind, fără echivoc, distrugerea mediului înconjurător prin acțiuni ilegale, cât și prin proceduri și reglementări permisive de poluare. Cu alte cuvinte, putem polua legal contra cost în anumite situații, însă pentru aspectul ilegal, nu ar trebui să existe nici un fel de toleranță națională, legea trebuie nu numai scrisă, ci și aplicată. Degradarea sănătății umane antrenează cheltuieli guvernamentale pentru sănătate, iar un exmplu recent este in Franta, unde luna trecută s-a estimat un cost de 100 miliarde de Euro anual, generat de poluarea aerului.
DEEE conțin substanțe toxice pentru sănătea umană cât și a mediului înconjurător. Dintre acestea putem aminti: plumb, cadmiu, mercur sau crom hexavalent. Impactul acestor substanțe necontrolate produc afecțiuni respiratorii grave, afecțiuni ale sistemului central nervos, ale sistemului reproductiv și endocrin, ale sângelui, cât și al sistemului osos, digestiv și urinar. Amenințarea este reală și perfidă, deoarece de multe ori este invizibilă.
”Protejarea mediului este cea mai mare încercare a acestei generații”
GR: Care sunt destinațiile comerțului ilegal cu DEEE?
I.B.: În general, infracțiunile pe mediu se observă în zone cu un sistem de guvernare slab, în tări fragilizate de corupție care, natural, generează o lipsă acută a resurselor guvernamentale. Aceste resurse, și morale și financiare, ar putea stimula o aplicare responsabilă și imparțială a legii. Însă, ca sa ajungă în aceste zone, deșeurile – resurse, pleacă din țări unde aparent sistemul legislativ și de aplicare al legii este mai robust, ceea ce denotă ca sistemul actual care facilitează acest comerț, tratarea și reciclarea de deșeuri-resurse DEEE, nu răspunde la realitățile mediului de afaceri, la universul economic generat de cerere și ofertă. Problema DEEE este că în loc sa fie preluate de sistemul și fluxul legal, se pierd începând de la sursă, continuând în logistică și terminând în drumul lor spre tratare sau reciclare. În primul rând, educația noastră, a celor care aruncăm telefoane și lampi la gunoi, trebuie ameliorată. În acest fel, contribuim la menținerea acestor resurse în economia țării noastre.
GR: Ce recomandări face INTERPOL pentru îmbunatățirea fluxului de deșeuri și contracararea grupurilor infracționale implicate în comerțul ilegal cu DEEE?
I.B.: Deoarece nivelul de dezvoltare al unei țări este punctat și de felul în care Guvernul și populația acelei țări își gestionează resursele naturale și își protejează mediul înconjurător, România se află într-o poziție excelentă, deoarece tinerii sunt motivați să profite de această oportunitate de progres responsabil. Protejarea mediului este un subiect din ce în ce mai mult discutat și înteles și reprezintă, de fapt, cea mai mare încercare a acestei generații. Ca și coordonator al proiectului CWIT, INTERPOL și partenerii organizației prezintă recomandări Comisiei Europene pentru ameliorarea cadrului legal comunitar european, autoritățiilor însărcinate cu protejarea mediului, inclusiv autorităților de poliție cu un mandat exhaustiv pe crimă organizată, cât și actorilor din industria deșeurilor-resurse DEEE și desigur, producătorilor de echipamente noi.
Cele două mari axe extrase din recomandariile orientate spre o mai bună aplicare a legii le reprezintă gestionarea de informații cu caracter ilegal de către autorități abilitate cât și colaborarea acestor autorități cu ministere și agenții diferite, prin complementarea atribuțiilor, mandatului și expertiza lor. Raportarea și colectarea informațiilor, analiza criminalistică, deciziile de alocare a resurselor în puncte de interes cât și colaborarea autorităților într-un format de tip “task force”, vor faciliata economia circulară și vor contribui la protejarea intereselor naționale.
Subiectul comerțului ilegal cu deșeuri va fi dezbătut marți, 1 septembrie, în cadrul CIRCULAR, conferința pe tema economiei circulare, organizate de Green Report în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
