Text de Calin Cosmaciuc
Cu spectacolul lor de sunet, lumini si vorbe, alegerile primare din sta tele unite, in urma carora se vor desemna cei doi candidati pentru casa alba, scot la rampa o culoare noua: verdele. cei din tabara democrata si din cea republicana incearca sa obtina voturi nu numai cu promisiunea ca americanii vor putea castiga mai multi bani ori ca vor fi feriti de atentate. Azi, ei le spun oamenilor ca vor face tot posibilul pentru a-i ajuta sa traiasca mai sanatos. Terenul a fost pregatit de Al Gore, cel dintai "guru verde" al politicienilor americani –
cu al sau contestat "adevar incomod", venit pe fondul dezinteresului administratiei Bush pentru problemele de mediu. Anul trecut, America, tara care emite un sfert din dioxidul de carbon pe plan mondial, a
coborat 11 locuri in clasamentul global al protectiei mediului.
In "Super Tuesday", zi considerata in mod traditional decisiva pentru desemnarea candidatilor republicani si democrati la presedintia SUA, John McCain, considerat cel mai "verde" dintre republicani, nu a vorbit deloc despre mediu. Niciun cuvant la speech-ul tinut la aflarea rezultatelor. Explicatia a fost, spun analistii, ca discursul pe teme ecologice al lui McCain nu a avut un rol major in victoria lui. In tabara cealalta, rivalii Hillary Clinton si Barack Obama joaca o carte "verde" pana la capat. "Vad o America in care luam atitudine fata de companiile petroliere si fata de tarile producatoare de titei", a declarat Hillary Clinton. Ea a laudat acele companii care isi pregatesc oamenii pentru joburi legate de protectia mediului ("gulere verzi"), ca si firmele de automobile care vor reducerea consumului de benzina. Obama a spus ca mizeaza pe ingeniozitatea fermierilor si a oamenilor de stiinta "pentru a elibera natiunea, odata si odata, de tirania petrolului". "Vom investi in energie solara si eoliana, in biodiesel, in energie curata, in energie verde care poate alimenta dezvoltarea economica, pentru generatiile ce vor veni".
Hillary: "cred ca lui Edison i-ar placea!"
Cei doi rivali democrati au mers umar la umar in campanie si au preluat idei unul de la altul. In noiembrie, la Cedar Rapids (Iowa), Clinton si-a facut public planul in ceea ce priveste schimba rile climatice si eficienta energetica. Ea a propus crearea a cinci milioane de locuri de munca in urma progreselor rezultate din utilizarea energiei "verzi".
Senatorul democrat de New York a cerut modificarea standardului la consumul de combustibili la automobile: de la 35 de mile per galon – insemnand un consum de 1 litru la 15 kilometri (cifra agreata de democratii din Congres) – la 55 de mile per galon (adica un litru la 23 de kilometri). Americanii mai atenti au observat ca Hillary a preluat din ideile lui Obama.
De exemplu, apelul pentru reduce rea emisiilor de carbon la nivelul celor din 1990 – obiectiv fixat pentru anul 2020 – si cu 80 la suta sub cele din 1990 – tinta pentru anul 2050. La fel – introducerea sistemului de tranzac tio nare "cap and trade" – prin care companiile sa plateasca pentru poluare, fiind astfel stimulate sa reduca emisiile de carbon si sa consume mai putina energie.
Dupa ce a mai cerut introducerea a 100.000 de automobile hibrid in administratia federala pana in 2015 si fabricarea a 60 de miliarde de galoane de biocombus tibil pana in 2030, Clinton s-a oprit langa o turbina eoliana, invocand memoria inventatorului becului: "Cred ca lui Thomas Edison i-ar placea aceasta idee!". Discursul sau, au spus surse apropiate senatorului, a fost pregatit impreuna cu fostul vice presedinte american Al Gore, un "guru verde" al democratilor.
Paradoxuri
De fapt, in trecutul candidatilor se gasesc lucruri criticate de activistii de mediu. In 2005, Hillary Clinton a intervenit pe langa autoritatile de mediu din New York pentru ca o firma, International Paper, sa fie autorizata sa dea foc unor cauciucuri, pentru energie. Un demers poluant, pe care Clinton l-a justificat prin salvarea unor locuri de munca, in urma economiei facute de companie. La randul sau, Obama e aratat cu degetul fiindca a sustinut productia de combustibil obtinut din carbune, s-a opus reformei minelor, iar campania sa e sustinuta financiar de Exelon, corporatie din domeniul energiei nucleare. Insa, recunosc activistii, probabil ca nu exista politician american care sa nu fi facut asemenea compromisuri. In cealalta tabara, desi republicanii sunt perceputi mai putin "verzi", John McCain a fost un critic constant al lipsei de actiune a administrat iei Bush in privinta schimbarilor climatice.
"Un adevar incomod"
Aceasta cursa stransa in sanul democratilor are un mare absent: Al Gore, fostul vicepresedinte american, invins la mustata la prezidentialele din anul 2000 de catre actualul sef al statului, George W. Bush. Au fost o multime de zvonuri cu privire la o eventuala candidatura al lui Gore. "Nu exclud posibilitatea, dar nu cred ca se va intampla", spunea el in mai 2007. Al Gore reintrase in atentia tuturor odata cu "Global Warming: An Incovenient Truth". In acest film documentar, el prezinta criza climatica actuala, revenind aproape obsedant asupra unui lucru: cresterea spectaculoasa a temperaturii in acest secol, cu un grad. Graficele lui arata cum a crescut nivelul apei in mari si oceane dupa topirea ghetarilor, cum au aparut furtuni puternice si cum se evapora apa din sol – lucruri ce vor avea drept consecinta transformarea planetei in desert. Gore relata cateva solutii la indemana tuturor: economisirea energiei, reducerea emisiilor de carbon de la automobile, consumul redus de hartie, colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea lor. Nu in ultimul rand, eroul principal al documentarului vedea necesara "promovarea unei schimbari de atitudine" fata de mediu. Sunt citati experti, sugerand ca vasta comunitate a oamenilor de stiinta e unanima in a semnala toate aceste riscuri si conexiunile dintre diversele fenomene.
"Manifestul" lui Gore a starnit controverse in lumea stiintifica. Profesorul de paleoclimatologie Tim Patterson, de la Universitatea Carlton, a declarat in Congres: "Nu exista o legatura semnificativa intre nivelul de CO2 si temperatura Planetei in aceasta era geologica. De fapt, cand nivelul de CO2 era de zece ori mai mare decat acum, in urma cu 450 de milioane de ani, Pamantul traversa cea mai rece perioada din ultima jumatate de milion de ani. In baza acestei probe, cum poate cineva sa sustina ca mica crestere a nivelului CO2 ar putea fi cauza majora a incalzirii modeste din ultimul secol?". El si-a incheiat marturia explicand rezultatul cercetarilor sale si al altor "sute de studii": intotdeauna a existat o foarte buna legatura intre temperatura Terrei si fenomenele ceresti precum schimbarile in ceea ce priveste intensitatea luminii solare. Filmul lui Gore a fost contrazis si in ceea ce priveste imaginile dramatice ale ghetarilor din Antarctica prabusindu-se in mare. E un fenomen normal si, chiar daca temperatura a crescut putin in anumite zone din Antarctica, media s-a pastrat, ceea ce face sa fie mai mare cantitatea de zapada acumulata decat cea topita. Masele din Antarctica si Groenlanda impreuna urca nivelul apelor cu 0,03 milimetri pe an, a declarat dr. Wibjorn Karlen, profesor la Universitatea din Stockholm. Antarctica a supravietuit milioane de ani unor incalziri si raciri ale Planetei, iar topirea ei nu e considerata un scenariu realist in viitorul previzibil.
Cu toate acestea, Gore a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru Pace, dupa ce castigase Oscarul. Au urmat numeroase petitii si cereri ca el sa se inscrie in cursa pentru Casa Alba. Insa, in ceea ce priveste rolul lui actual in America, apropiatii spun ca i se deschid usi peste tot, si in lumea politica, si si in afaceri. Aceasta, a declarat sotia lui, Tipper, este "libertatea". Acuzat ca in viata particulara n-ar fi preocupat de incalzirea globala – avand un consum lunar de electricitate de 1.200 de dolari, Gore a declarat ca sursele de energie pe care le foloseste sunt exclusiv nepoluante. Cand inca se mai vorbea despre o eventuala candidatura a sa la presedintie, Gore facea profetii: "Daca imi fac bine treaba, toti candidatii vor vorbi despre criza climatica". Pana la urma, nu a intrat in cursa, dar, in mare, fostul vicepresedinte a avut dreptate in ceea ce priveste utilizarea unor teme "verzi" in campanie.
Pulsul americanului de rand
Era si cazul, spun analistii si activistii de mediu. Inaintea cam paniei, americanul de rand era prea putin preocupat de teme ecologice. Intr-un sondaj facut de institutul "Pew Global Attitudes", 37 la suta dintre americani au declarat ca problemele de mediu reprezinta cele mai mari amenintari globale. A fost cel mai mic procent in randul tarilor mari. In China au fost 70 la suta, iar in Franta 52 la suta. In Canada, Peru, Ucraina, China si India, degradarea mediului e considerata problema numarul unu a omenirii. Mai mult, intrebati "cine e de vina?", cei din restul lumii au aratat cu degetul spre SUA. Au raspuns intrebarilor, in cadrul acestui studiu global (cel mai mare facut vreodata), 45.000 de persoane, vorbitori a 60 de limbi si dialecte.
Un alt sondaj, efectuat la sfarsitul anului trecut de "The Economist" si Yougov, arata ca 64 la suta dintre americani considera ca mediul inconjurator s-a deteriorat. Doar zece la suta cred ca situatia s-a imbunatatit, iar 19 la suta spun ca nimic nu s-a schimbat. Sapte la suta n-au comentat. Procentul celor care cred ca lucrurile merg intr-o directie gresita este mult mai mare in randul membrilor ori simpatizantilor Partidului Democrat – 83 la suta. In cealalta tabara, a republicanilor, procentul e 36 la suta.
Cele mai mari probleme semnalate sunt incalzirea globala (32 la suta) si poluarea aerului si a apei (cate 11 la suta). Insa procentul celor care sunt de acord ca America sa-si sacrifice dezvoltarea pentru a reduce emisiile e mai mic decat al celor care se opun. Scor: 33 la suta la 42 la suta. 84 la suta dintre americani cred ca Statele Unite pot deveni lider in dezvoltarea noilor tehnologii care sa imbunatateasca eficienta si sa reduca incalzirea globala. Numarul celor ingrijorati de stabilitatea furnizarilor de energie e mare: 79 la suta. Ca si al celor ingrijorati de cresterea pretului benzinei (90 la suta). In privinta reciclarii, 70 la suta o considera necesara.
Intrebati daca, in decizia lor la prezidentiale, pozitia candidatilor in legatura cu incalzirea globala este importanta, americanii au raspuns: 22 la suta – "extrem de importanta", 28 la suta – "foarte importanta", 26 la suta – "de o oarecare importanta", 24 la suta – "nu chiar asa de importanta". Jumatate dintre respondenti au spus ca efectele incalzirii globale se fac deja simtite, cauzand "probleme serioase", in timp ce 20 la suta cred ca acest lucru se va intampla intr-un interval cuprins intre 10 si 100 de ani. Restul de 20 la suta considera ca nu vor fi niciodata efecte grave, iar 11 la suta au spus ca nu stiu.
Americanii sunt in favoarea unui consum auto mai mic. Ei sunt de acord "cu tarie" in proportie de 63 la suta, iar 23 la suta sunt "oarecum in favoarea" acestei idei. Procente apropiate au fost si la ideea ca firmele de utilitati sa produca 20 la suta din energie din surse eoliene si solare. Mai mult de jumatate (55 la suta) se opun insa cresterii pretului la electricitate si la gaze. Majoritatea (55 la suta) afirma ca nu au auzit niciodata de sistemul "cap and trade".
Democratii sunt perceputi in sondaj ca fiind mai de incredere. 41 la suta dintre respondenti au aratat ca au mai multa incredere in ei ca vor rezolva problemele de mediu decat in republicani. Acestia din urma au un scor de 20 la suta. 39 la suta dintre americani nu au facut nicio diferenta intre cele doua partide.
Politica de mediu dusa pana acum de presedintele George W. Bush i-a nemultumit pe majoritatea americanilor. Astfel, 43 la suta o dezaproba "cu tarie", iar 14 la suta o dezaproba "intrucatva".
In privinta candidatilor anuntati la momentul sondajului (jumatatea lunii noiembrie), ordinea rezultata la capitolul "cine va face cea mai buna treaba la protectia mediului?" a fost urmatoarea:
– Hillary Clinton – 28%
– Barack Obama – 17%
– John Edwards 15%
– Rudy Giulani – 13%
– Fred Thompson – 9%
-Mick Huckabee – 7%
-Mitt Romney – 6%
– John McCain – 5%
Lider mondial la emisii
Perceptia lor se potriveste cu realitatea, intrucat America este cel mai mare poluator din lume. La sfarsitul anului trecut, Center for Global Development, un think-tank din Statele Unite, a publicat clasamentul mondial al emisiilor obiectivelor energetice din toata lumea (vezi tabel). Au fost monitorizate 50.000 de statii apartinand de 4.000 de companii energetice. Iar America e pe primul loc la "productia" de CO2.
Pe cap de locuitor, Statele Unite e pe locul doi, cu noua tone. Pe primul loc se afla Australia, tara cu o populatie mult mai mica, unde se emit anual 11 tone pe cap de locuitor. Datele centrului, postate pe baza on-line "Carbon Monitoring for Action" (CARMA), arata ca a crescut productia si va mai creste. In anul 2000, emisiile SUA totalizau 2,5 miliarde de tone, la o productie de energie de 3,6 miliarde MWh. In 2007, erau 2,8 miliarde tone – la 4 miliarde MWh. In viitor, vor fi 3,39 miliar de tone CO2 – la 4,8 miliarde MWh. Principala sur sa sunt combustibilii fosili, care cresc de la an la an, atingand, in 2007, nivelul de 67,5 la suta. Celelalte tipuri sunt energia nucleara (20 la suta), hidro (7 la suta) si alte energii regenerabile (4 la suta). Mai mult de un sfert din statiile din America sunt la "alerta rosie", aceasta insemnand ca au depasit un nivel critic al emisiilor.
Texasul gri
In America, lucrurile stau diferit de la stat la stat. Toata lumea stie insa ca Texasul, taramul petrolului, e cel mai mare poluator. Conform US Energy Information Administration, in anul 2003 acest stat a emis 670 de milioane de tone de dioxid de carbon in atmosfera, adica mai mult decat majoritatea tarilor, cu exceptia Chinei. Evident, texanii sunt pe primul loc intre statele americane, la mare distanta de urmatoarele California si Pennsylvania. Cu toate acestea, in timp ce California ori New York introduc masuri de reducere a incalzirii globale, Texasul nu se misca. Jurnalistii americani au rezumat cauzele intr-o fraza: "Masini imense 4X4, devoratoare de combustibil, si un evident dispret fata de activismul de mediu". Asa stau lucrurile in acest stat. Guvernatorul Rick Perry, de la republicani, si-a exprimat public indoiala ca omul ar fi cauza incalzirii globale, iar colegii lui de partid nu au facut o prioritate din reducerea emisiilor.
Perry spune ca nu are de sa se scuze pentru emisii, subliniind ca Texasul e cel mai mare producator de energie din America si concentreaza un numar impresionant de rafinarii si uzine chimice. Anul trecut, doar 4 la suta dintre texani au declarat ca mediul e o prioritate.
Ziaristii de la cotidianul britanic "The Telegraph" au ilustrat cel mai bine starea de fapt din Texas cu o declaratie a unui agent imobiliar din Austin, Debbie Howden: "Cu siguranta as pune inaintea chestiei cu emisiile, marimea si sigurant a". Se referea la cele doua camioane si la cele trei vehi cule 4X4 ale familiei sale, care numara sase persoane.
Cresterea ratei mortalitatii
La inceputul acestui an, un profesor de la Universitatea Stanford a facut o legatura intre emisiile de carbon si cresterea ratei mortalitatii in Statele Unite. Emisiile de carbon provoaca cresterea temperaturii si contribuie la poluare. Conform studiului lui Mark Jacobson, poluarea cauzata de fiecare grad Celsius in plus conduce la un plus de 1.000 de decese in Statele Unite si la mult mai multe cazuri de boli respiratorii, ca astmul.
"In urma cu doi ani, am decis sa cuantific efectul dioxidului de carbon asupra sanatatii in zonele urbane, deoarece era o problema de reglementari si de legislatie daca acesta poate fi considerat po luant. Niciun studiu nu a evaluat numai efectele dioxidului de carbon, iar acest lucru nu a fost posibil pana la crearea unui model de computer care sa poata evalua poluarea si schimbarile climatice si multan pe scala globala si urbana. Computerul pe care l-am creat la Stanford e primul din lume care poate face asta", a declarat profesorul.
O prima concluzie: poluarea creste dramatic in locuri afectate deja de incalzirea globala. Desi concentreaza doar 12 la suta din populatia Statelor Unite, California e zona in care se afla sase dintre cele mai poluate zece orase americane. Aici, rata mortalitatii e mai mare cu 30 la suta din cauza emisiilor de carbon.
In California ar trebui introduse standarde mai drastice cu privire la emisii, chiar mai drastice decat reglementarile federale, e de parere Jacobson. Tentativele legiuitorilor din acest stat de a realiza acest lucru au fost blocate de Agentia de Protectie a Mediului, la indicatiile presedintelui George W. Bush, conform presei americane. Concluziile studiului profesorului de la Stanford ar putea fi un argument nu numai pentru reconsiderarea situatiei din California, ci din intreaga America, potrivit ziarului "The Stanford Daily".
Au involuat, dar nu sunt chiar "oaia neagra"
America e liderul global al emisiilor – si asta se stie in toata lumea. In realitate, reiese dintr-un studiu prezentat la Davos, Statele Unite nu sunt chiar "oaia neagra" a planetei la protectia mediului. Se situeaza pe locul 39 intr-un clasament care reflecta performantele in ceea ce priveste indicatorii de poluare si managementul resurselor naturale. "2008 Environmental Performance Index", realizat de experti de la Yale University si Columbia University, a analizat 149 de tari luand in calcul indicatori grupati in sase categorii: probleme de sanatate cau zate de degradarea medului, poluarea aerului, resursele de apa, biodiversitatea si habitatul, resursele naturale de productie si schimbarile climatice.
Scorul SUA e foarte bun la apa potabila, salubritate, managementul padurilor si foarte slab in ceea ce priveste reactia la schimbarile climatice, poluarea stratului de ozon, emisiile de dioxid de sulf. "In Europa, oamenii sunt socati ca SUA stau atat de bine, pe locul 39, intrucat tot ceea ce au auzit despre americani e legat de slabele rezultate la emi siile de gaze de sera. In paralel, in America oamenii sunt socati sa auda ca ne situam pe un loc atat de slab, deoarece toti sus tin ca am fi lideri mondial in protectia mediului", a declarat coordonatorul studiului, profesorul Dan Esty, de la Yale. De fapt, Statele Unite au involuat. La precedentul studiu, in urma cu doi ani, se aflau pe locul 28. "Aceasta reflecta, partial, faptul ca administrat ia Bush nu a acordat prioritate eforturilor de protejare a mediului", a declarat profesorul Esty.
Ultima suta de metri a lui Bush
La inceputul anului trecut, in Congresul american ajungea un raport federal conform caruia 46 la suta dintre oamenii de stiinta chestionati au fost presati sa elimine din lucrarile lor expresii precum "schimbari climatice" si "incalzire globala". Au fost semnalate 435 de interferente politice ale membrilor administratiei in munca oamenilor de stiinta.
Lipsa de vointa a administratiei Bush si a majoritatii republicanilor in ceea ce priveste mediul a fost contrabalansata, constant, de atitudinea democratilor. Asa s-a intamplat si in cazul propunerii de introducere a unui sistem "cap and trade" care sa limiteze emisiile de gaze de sera. In timp ce Bush a fost de la inceput impotriva ideii, republicanii din Congres au pareri impartite. Una peste alta, diviziunea dintre republicanii care protejeaza interesele industriei si democrati, considerati "verzi", a facut ca mai multe propuneri legislative sa fie blocate. Republicanilor li s-au parut prea dure pentru industrie, iar democrtilor, prea "soft" pentru a aduce rezultate favorabile mediului. In paralel, zece state din nord-estul Americii au anuntat ca vor aplica o schema "cap and trade" de la 1 ianuarie 2009.
Pe ultima suta a mandatului sau, George W. Bush a inceput sa vorbeasca tot mai des despre metodele de combatere a incalzirii globale. La Forumul de la Davos (ianuarie 2008), el a cerut crearea unui fond international pentru tehnologii nepoluante, care sa ajute tarile in dezvoltare sa combata incalzirea globala, anuntand ca Statele Unite vor contribui cu doua miliarde de dolari. Suma e considerata infima de expertii de la
Pew Center on Global Climate Change. Spre comparatie, tot la Davos, guvernul japonez a anuntat ca e dispus sa ofere 10 miliarde de dolari tarilor dezvoltate, adica de cinci ori mai mult decat a mentionat presedintele american.
Inainte de a fi ales presedinte, Bush avea pe lista de promisiuni electorale angajamentul ca va face din problematica incalzirii globale o prioritate, insa acest lucru nu s-a intamplat. Statele Unite, care "produc" un sfert din dioxidul de carbon la nivel mondial, nu au ratificat Protocolul de la Kyoto cu privire la reducerea emisiilor. In acest an, Bush va parasi Casa Alba, iar in locul lui va veni unul dintre candidatii care, dupa cum am vazut, le spun americanilor ca vor face tot posibilul pentru a-i duce din era omului "industrial" in una "curata". Isi va tine oare promisiunile urmatorul presedinte al Statelor Unite?
