Bucurestiul adaposteste sase specii de lilieci amenintati cu disparitia. Temperaturile excesive din zona mediteraneeana i-au pus pe jar pe inaripati, care au parcurs distante apreciabile pentru a se refugia in Capitala. In august a inceput forfota migratiei, iar fanii lor europeni s-au adunat in zonele lor favorite ca sa le asculte povestile intunecate.
Text de Ileana Magureanu
Imigranti de peste mari si tari
A zburat 700 de kilometri ca sa ajunga la noi. De curand, liliacul lui Mehely, originar din Grecia, a poposit in Bucuresti. Prefera crapaturile din ziduri, asa ca s-a adapostit intre ruinele fortului militar de la centura dinspre Tunari. Datanddin 1884, constructia este in mare parte inundata si i-a oferit mamiferului conditii excelente de viata. „Schimbarile climatice se rasfrang asupra raspandirii vietuitoarelor“, explica Dumitru Murariu, director al Muzeului de Istorie Naturala „Grigore Antipa“. Temperaturile tot mai ridicate forteaza animalele, in special pe cele inaripate, sa se mute din locurile lor de bastina si sa se deplaseze spre nordul continentului.
Speciile cele mai adaptabile se apropie de asezarile umane. Consecinta este ca liliecii depind tot mai mult de spatiul urban. „In Bucuresti exista multe specii de lilieci“, arata Szodoray- Paradi Farkas, presedintele Asociatiei de Protectie a Liliecilor din Romania. Potrivit acestuia, mamiferele isi fac cuibul in cladiri si se hranesc in parcurile impadurite si in gradinile invecinate. Unii lilieci se deplaseaza mai mult pentru a gasi habitatul pe care-l prefera.
Bucuresti by night
„Cel care prefera compania omului este liliacul pitic“, spune Dumitru Murariu. Vechile case boieresti de pe Calea Victoriei sunt preferate nu numai de oamenii cu bani, ci si de lilieci. Lumina becurilor atrage insecte, iar ei vin la vanatoare. Poposesc chiar intre ferestre, daca nu sunt jaluzele.
Liliecii sunt interesati de cultura si politica. Viziteaza muzee, teatre, parcuri, centre de presa si chiar cladirea parlamentului. Fireste, numai noaptea.
Liliacul bicolor doarme in curtea Muzeului „Antipa“, aproape de scarile de acces. Sub streasina cladirii sta comod liliacul de seara, cel mai intalnit. Din cand in cand da o raita si pe la Casa Presei Libere, intrand printre jaluzelele ferestrelor.
„La Teatrul Bulandra, o colonie de lilieci se refugiase dupa un calorifer, intr-un colt“, povesteste Radulet Nastase, muzeograf la „Antipa“. Unul dintre locurile cele mai preferate ale inaripatilor este insa Casa Poporului. Coridoarele intunecate si reci sunt mediul perfect pentru ei.
Cinci specii de lilieci s-au aciuat in scorburile salciilor de pe malul lacului Herastrau: liliacul de iaz, liliacul de seara, liliacul pitic, liliacul pitic sudic si liliacul lui Nilsson.
Fobia „soarecilor zburatori“
Homo sapiens este temator. „Exista o superstitie ca liliecii sunt soareci care au mancat anafura“, afirma Radulet Nastase. Sunt un simbol al noptii si al intunericului. De aceea ei nu sunt deloc agreati si sunt evitati pe cat posibil. „Pe Calea Grivitei am vazut trei lilieci morti pe strada“, isi aminteste Nastase.
„Omul are tendinta sa starpeasca alte vietuitoare“, ne explica Corneliu Parvu, specialist in fauna terestra. Cu-atat mai mult cu cat liliecii sunt asociati cu casele bantuite si cu stafiile.
Conform organizatiei europene de protectie a liliecilor EUROBATS, prejudecatile au o contributie majora in reducerea numarului acestor mici vertebrate. La nivel mondial, un mamifer din patru este pe cale sa dispara. „Conservarea biodiversitatii este o problema actuala“, explica Dumitru Murariu. Toate speciile de lilieci din Bucuresti sunt pe lista rosie a vertebratelor, fiind amenintate cu disparitia.
Romania a facut primul pas de prevenire a dezastrului ecologic semnand Acordul de Conservare a Populatiilor de Lilieci Europeni. Documentul sustinut de 32 de tari a stabilit standardele legale de protectie si a dezvoltat strategii de conservare si de management. El a constituit baza proiectelor transfrontiere derulate prin EUROBATS.
Bat-mania europeana
La sfarsitul verii, europenii sarbatoresc Noaptea Liliecilor, pentru a atrage atentia asupra protejarii acestor mici animale. Evenimentul isi propune sa inlature temerile legate de ei, mai ales ca, in timpul migratiei, activitatea crescuta le mareste sansele sa intre in contact cu oamenii. Din august pana in octombrie, liliecii sunt in periplu, in cautarea unui adapost pentru iarna. In aceasta perioada sunt cei mai activi si, totodata, cei mai vulnerabili.
„Vreme de trei saptamani,avem activitati in aer liber si aplicatii pe teren“, declara, pentru „Green Report“, Szodoray-Paradi Farkas, presedintele Asociatiei de Protectie a Liliecilor din Romania. ONG-ul organizeaza chiar o tabara pentru cei care administreaza arii protejate, in cadrul careia explica masurile de conservare ce trebuie aplicate. Participantii discuta despre modul cum se protejeaza adaposturile, despre tipurile de habitat considerate prielnice si despre retelele de migrare.
„Multe din locurile lor de cuibarit au disparut si habitatele lor si locurile de hranire au fost reduse“, explica Andreas Streit, secretar executiv la EUROBATS. In ciuda eforturilor de conservare, populatia de lilieci se tot imputineaza. Cel mai probabil este ca, in curand, sa nu-i mai avem deloc printre noi. Iar extinctia este pentru totdeauna.
