Pe măsură ce criza coronavirusului forțează schimbări majore în transporturi, unele orașe deja construiesc benzi pentru biciclete și protejează magazinele de profil. O analiză a CityLab arată de ce are sens acest lucru.
Alegeți o criză și probabil că veți găsi ciclismul printre soluții”, a declarat Chris Boardman, fostul ciclist olimpic, într-un discurs rostit în Parlamentul de la Londra, la începutul acestui an.
Acesta vorbea despre climă, sănătate și poluarea aerului, dar putea foarte bine să vorbească și despre coronavirus. Criza Covid-19 a obligat aproape jumătate din populația lumii la o formă de mișcare restrânsă. În încercarea de a încetini răspândirea coronavirusului, oamenii trebuie să rămână acasă, în afară de ieșirile strict esențiale pentru alimente și medicamente și o ieșire zilnică pentru exerciții fizice. Iar cel mai bun mod de a păstra o distanță sigură de față de ceilalți atunci când facem mișcare este mersul pe jos și mersul cu bicicleta.
Mulți experți consideră ciclismul ca o modalitate sigură de a evita sistemele aglomerate de transport public, iar cetățenii dintr-o serie de orașe din lume par să fie de acord. La New York, ciclismul a crescut cu 52% după ce au fost instituite protocoale de distanțare socială. În Chicago, gradul de utilizare al bicicletei s-a dublat la începutul lunii martie. În Dublin și Londra, avocații oferă sprijin biciliștilor care ies pe stradă.
Ciclismul poate ajuta comunitățile din zonele mai îndepărtate de magazinele alimentare și oferă rapiditate în livrarea de produse alimentare și medicamente pentru gospodăriile fără mașină sau pentru cei care sunt carantinați acasă. În plus ajută oamenii să evite deplasările cu mașina, să reducă poluarea aerului și să elibereze transportul public pentru cei care au nevoie de el.
Pentru a proteja persoanele care efectuează călătorii esențiale, inclusiv personalul medical, care trebuie să ajungă la muncă, rețelele de biciclete de urgență ar putea fi construite rapid și ieftin, așa cum a făcut orașul Sevilla. În timpul crizei, iar pe măsură ce societatea se redresează, această rețea ar putea menține rezidenții activi și sănătoși, acolo unde restricțiile locale le permit.
Odată ce criza este depășită, comunitățile ar putea decide dacă păstrează sau nu noua infrastructură.
Aceasta nu este prima dată când orașele au folosit bicicletele ca soluție de transport de urgență. Utilitatea bicicletelor în recuperarea de după dezastre a fost demonstrată de precedentele după cutremurele severe din Mexico City în 2017 și Tokyo în 2011. O criză globală mai largă – embargoul petrolier OPEC din 1973 – a oferit o altă oportunitate pentru biciclete să se intensifice. Acest șoc al alimentării cu benzină a adus o lovitură severă vieții de zi cu zi în SUA și în multe națiuni din Europa de Vest dependente de mașini.
Ca și în cazul crizei petrolului, liderii orașelor din întreaga lume au răspuns în moduri diferite pentru a menține oamenii în mișcare în timpul crizei coronavirusului. Este îmbucurător că multe guverne recunosc valoarea bicicletei: Primarul orașului Bogota, Claudia Lopez, a descris ciclismul drept „una dintre cele mai igienice alternative pentru prevenirea virusului”.
În SUA, liderii orașului New York spun că vor construi două benzi de urgență pentru biciclete.
Și chiar dacă nu construiesc o infrastructură nouă, alte orașe protejează dreptul de a circula. În Germania, ministrul federal al Sănătății, Jens Spahn, a recomandat oamenilor să meargă pe jos sau cu bicicleta la locul de muncă, în loc să folosească transportul public. Locuitorii din Amsterdam sunt încurajați să meargă cât mai mult cu bicicleta, în timp ce adunările publice sunt interzise și există ordine de distanțare socială. În Londra, sistemul de biciclete al orașului este acum gratuit pentru personalul medical. De asemenea, la New York, San Francisco, Berlin și Marea Britanie, magazinele de biciclete au fost lăsate să rămână deschise ca servicii esențiale.
