În 2025, dezinformarea climatică va deveni mai agresivă, mai răspândită și mai profitabilă ca niciodată, avertizează Global Witness. În timp ce BP, Chevron, Exxon, Shell și TotalEnergies pompează miliarde în combustibili fosili și fac lobby împotriva reglementărilor climatice, platformele digitale le pavează drumul. Meta elimină verificarea faptelor, The Epoch Times transformă negarea schimbărilor climatice într-o afacere, iar AI-ul generativ devine un teren al manipulării: Meta AI spală imaginea industriei petroliere, ChatGPT și Gemini evită răspunsurile tranșante, iar Grok, chatbotul X, rămâne singurul care expune realitatea – cu ironie.
Anul acesta, ne putem aștepta ca platformele de socializare, companiile cu interese în industriile poluante sau politicienii care le susțin să folosească fiecare incendiu, fiecare uragan și fiecare dezbatere despre politici climatice pentru a semăna confuzie, a submina acțiunile pentru mediu și a-și spori influența.
1. Vremea extremă va provoca noi valuri de dezinformare
În 2024, s-a înregistrat o creștere a dezinformării climatice în jurul evenimentelor meteorologice extreme. Uraganul Helene a fost folosit ca pretext pentru răspândirea teoriilor conspirației despre manipularea vremii de către guvern, iar conținut fals generat de inteligența artificială despre acest dezastru a devenit viral. De asemenea, în Spania au circulat acuzații conform cărora barajele ar fi fost îndepărtate și că tehnici de geoinginerie ar fi fost utilizate pentru a agrava inundațiile.
Această tendință s-a manifestat deja și în 2025, cu incendiile de vegetație din Los Angeles din luna ianuarie. Pe măsură ce incendiile s-au intensificat și au solicitat la maximum resursele echipelor de intervenție, Departamentul de Pompieri din Los Angeles și Agenția Federală pentru Managementul Situațiilor de Urgență (FEMA) au fost nevoiți să combată informațiile false și zvonurile care circulau pe rețelele sociale, afectând eforturile de gestionare a situației de urgență.
O declarație a fostului președinte Donald Trump, redistribuită ulterior de Elon Musk, conform căreia guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, ar fi responsabil pentru presupusa lipsă de apă necesară combaterii incendiilor de vegetație, a fost etichetată ca falsă de specialiști în verificarea informațiilor.
Această problemă ar putea escalada în 2025, mai ales în contextul unei noi administrații americane ostile acțiunii climatice și al deciziei Meta de a elimina programul său de verificare a faptelor în SUA, care ar fi putut oferi utilizatorilor informații mai fiabile despre afirmațiile false legate de schimbările climatice.
2. Negarea schimbărilor climatice va deveni o afacere și mai profitabilă
În 2024, tot o investigație Global Witness a descoperit că The Epoch Times, un site media de extremă dreapta care publică frecvent conținut sceptic față de schimbările climatice, a generat aproape 1,5 milioane de dolari, în venituri combinate, pentru Google și pentru proprietarii site-ului într-o perioadă de 12 luni. Aceasta, în ciuda politicilor Google, care interzic reclamele pe conținutul care neagă schimbările climatice. De asemenea, The Epoch Times a publicat reclame pe Meta care promovau dezinformarea climatică pentru a atrage trafic pe site-ul lor.
Odată cu venirea unei administrații americane sceptice față de schimbările climatice și cu eliminarea de către Meta a măsurilor de protecție precum verificarea faptelor, ceea ce anterior permitea eliminarea reclamelor ce neagă schimbările climatice, fenomenul dezinformării climatice este de așteptat să se amplifice.
Generarea de conținut senzaționalist care neagă schimbările climatice este un proces rapid și ușor, mai ales odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale generative. Acest conținut poate fi transformat în profit prin exploatarea sistemelor online de publicitate digitală.
3. Dezinformarea va viza activiștii de mediu
În 2024, înainte de COP29, Global Witness identificat o rețea de 71 de conturi suspecte pe X (fostul Twitter) care promovau mesajele oficiale ale guvernului Azerbaidjanului. Scopul era distragerea atenției de la criticile privind drepturile omului și de la acuzațiile de greenwashing.
În 2025, platformele de social media trebuie să fie atente la campaniile de dezinformare din jurul COP30, deoarece diferiți actori ar putea încerca să folosească conferința climatică pentru a-și promova propriile interese.
În special, companiile agroindustriale care operează în Brazilia ar putea utiliza astfel de rețele pentru a răspândi dezinformare cu privire la daunele ecologice pe care le provoacă.
Totodată, comunitățile indigene care își apără pământurile în Brazilia și solicită sprijin guvernamental în timpul conferinței COP30 riscă să fie ținta unor campanii coordonate de hărțuire și dezinformare.
Relaxarea politicilor platformelor sociale privind combaterea abuzului online și a dezinformării ar putea agrava aceste riscuri.
Ce se poate face?
Aceste previziuni nu trebuie să devină realitate. 2025 este un an crucial atât pentru politica climatică, cât și pentru reglementările din domeniul tehnologiei, iar presiunile internaționale ar putea submina angajamentele europene în ambele domenii.
Uniunea Europeană a impus deja platformelor online obligația de a reduce riscurile care pot pune în pericol siguranța publică, pot perturba procesele electorale sau pot facilita răspândirea violenței de gen și a discursului instigator la ură.
UE trebuie să continue aplicarea strictă a Regulamentului privind serviciile digitale (Digital Services Act) și să se asigure că platformele care nu reușesc să combată cele mai periculoase forme de dezinformare climatică sunt trase la răspundere.
#DezinformareClimatică #Greenwashing #FakeNews #LobbyFosil
CITEȘTE ȘI:
