În producția globală de carne sunt emise mai multe gaze cu efect de seră decât în sectorul transporturilor. Pentru a reduce impactul producției de carne asupra mediului, unii oameni de știință au propus consumul de insecte și orientarea consumatorului către alte substitute ale cărnii (soia, tofu) și către carne sintetică. Propunerea a fost exprimată într-un raport, în a fost analizat impactul producției mai multor specii de animale și de plante asupra mediului.
La nivel global, pentru a crește bovine, porci și alte animale este folosit de două ori mai mult teren decât pentru a cultiva culturi agricole. Mai mult decât atât, animalele sunt hrănite cu o treime din culturile agricole recoltate. Datele aparțin aceluiași raport, publicat revista Global Food Security.
În plus, emisiile provenite din industria creșterii animalelor pentru hrană reprezintă 12% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră de pe întreg globul. Potrivit raportului, faptul că o mai mare parte a populației se hrănește cu carne, ouă sau alte produse de provenință animală, înseamnă că modul de folosire a terenurilor agricole din ultimii 50 de ani s-a schimbat. Schimbarea s-a produs pentru a face față cererii de produse animale. Din această cauză, autorii studiului consideră că diminuarea cererii de alimente de provenință animală (carne, lapte, ouă) poate conduce la diminuare emisiilor de CO2.
Autorii studiului au constat că, dacă jumătate din produsele tradiționale de origine animală ar fi înlocuite cu substituenți ai cărnii (soia) sau cu insecte, pe glob, terenurile necesare producerii acestor alimente s-ar reduce cu o treime. Totuși, deși carnea produsă în laborator este enumerată printre alternative, efectul final nu este unul eficient.
„Carnea sintetică, produsă în laborator, nu are beneficii substanțiale asupra mediului față de producția de carnea de pasăre sau de ouă. Carnea produsă în laborator are o conversie a eficienței similară, dar în producția ei este nevoie de mai multă energie electrică”, se arată în studiu.
Peter Alexander, cercetătorul care a coordonat studiul, spune că ideea consumului de insecte ar fi dificil de acceptat pentru cultura vestică.
„Consumul de insecte este foarte întâlnit în Asia, unde nu este ceva neobișnuit. Noi nu încercăm prin munca noastră să sugerăm politici prin care oamenii să mănânce insecte în fiecare zi, dar munca noastră indică ce beneficii potențiale există din consumul de insecte”
Printre motivele exprimate în studiu pentru care consumul de insecte ar avea un impact mai redus asupra mediului se numără: partea mai mare din întreg care ajunge să fie consumată (100% la insecte). De exemplu, doar 40% din greutatea unei vite vii ajunge să fie consumată.
Soluția ideală ar fi, potrivit cercetătorului, ca lumea să-și schimbe obiceiurile alimentare și se îndrepte către un consum moderat de carne.
„Vestul ar trebui să mănânce mai puțină carne – totuși n-ar trebui să o scoată de tot din meniu -. Nu sunt de acord cu ideea că tot globul ar trebui să adopte o dietă vegetariană . Totuși, în timp ce vestul ar trebui să consume mai puțină carne, alte țări cu un consum redus de carne ar trebui să-și crească consumul”
Totuși, în concluziile studiului, autorii spun că sunt necesare mai multe cercetări pentru a putea înțelege cum ar putea fi posibilă producția la scară largă de insecte, care este impactul acestor acțiuni și cât de sustenabile sunt. Probabil, concluzionează autorii, că cea mai mare barieră a adoptării la scară largă a acestei soluții este dacă consumatorul o va accepta.
