Un nou studiu bazat pe datele furnizate de Federația Europeană a Cicliștilor (ECF) privind măsurile adoptate pentru susținerea fenomenului ciclist în perioada pandemiei COVID-19 arată că infrastructura temporară nou apărută („pop-up” – n.red.) pentru biciclete a condus la o majorare a traficului acestora în orașele europene, în primele luni ale pandemiei, cu până la 48%.
Scopul studiului, realizat de Institutul de Cercetare Mercator, a fost acela de a identifica relația cauză-efect dintre infrastructură și traficul de biciclete.
„Este clar că mulți oameni au trecut la ciclism din cauza pandemiei coronavirusului pentru a evita aglomerația din transportul public”, a declarat Sebastian Kraus, autorul principal al studiului. „Însă demonstrăm că noile piste pentru biciclete au generat, de asemenea, un nivel considerabil de trafic suplimentar pentru ciclism.”
Studiul a colectat date de la 736 de stații de biciclete din 106 orașe europene, precum și datele ECF privind infrastructura de ciclism, pentru a vedea diferențele dintre orașele care au pus la punct infrastructura de ciclism temporară la începutul pandemiei cu cele care nu au făcut acest lucru.
Prin analize de regresie, echipa de cercetare a calculat apoi posibilii factori care ar putea genera confuzie în rândul utilizatorilor, precum diferențele în amplasarea stațiilor de biciclete, a facilităților pentru autobuz și tren, densitatea populației, înclinația pentru un „stil de viață verde”, topografie și vreme. Luând în considerare incertitudinea statistică, au concluzionat că benzile temporare de biciclete au generat ele însele între 11% și 48% trafic suplimentar din martie până în iulie 2020.
Creșterea traficului de biciclete după crearea benzilor pop-up pentru biciclete
În plus, astfel de măsuri nu doar au stimulat traficul de cicluri, dar au fost, de asemenea, foarte rentabile. De exemplu, în Berlin, un kilometru de pistă temporară de ciclism a costat aproximativ 9.500 euro.
„Oportunitatea de a influența în mod semnificativ mix-ul modal cu puțin efort este neglijată pe nedrept în multe orașe”, spune Kraus.
Studiul, care a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, o revistă științifică din SUA, ilustrează, de asemenea, măsura în care infrastructura ciclismului poate avea un impact nu numai asupra climei, ci și asupra sănătății publice și a costurilor aferente economiei.
Dacă fiecare kilometru destinat traficului de ciclism economisește jumătate de dolar în costurile asistenței medicale, o valoare cunoscută din literatura de sănătate publică, beneficiile generale pentru sănătate pentru cetățenii din cele 106 orașe care au creat piste temporare pentru biciclete ar fi de peste 1 miliard de dolari anual dacă infrastructura de ciclism ar deveni permanentă.
Pentru a profita de aceste beneficii autoritățile publice de la toate nivelurile trebuie să sporească investițiile și să adauge nu numai infrastructură temporară, ci și permanentă pentru ciclism.
