Datorită răspândirii lor la nivel mondial, copacii au un rol extraordinar în eliminarea din atmosferă a cantităților excesive de CO2 emise de societățile moderne și puternic industrializate în care trăim. Altfel spus, fără arbori, viața nu ar fi posibilă pe pământ întrucât aceștia produc cea mai mare parte a oxigenului pe care oamenii și animelele îl respiră. Pentru a menține sănătatea copacilor este important să știm cum anume sunt influențati de condițiile climatice în continuă schimbare, respectiv cât de mult dioxid de carbon pot să absoarbă. Până în prezent nu a existat niciun instrument care ar permite oamenilor de știință să calculeze cu precizie cantitatea de dioxid de carbon absorbită de copaci pe toată durata lor de viață.
Folosind o secvență de inele de creștere anuală de la pini, oamenii de știință de la Centrul NMR de la Centrul de Biologie Chimică al Universității Umeå (KBC) au introdus o tehnică avansată care urmărește metabolismul carbonului la plante. Această tehnică pune bazele unor parametrizări mult îmbunătățite ale schimbărilor climatice și ale modelelor de vegetație globală, care vor putea face predicții mai precise despre viitor.
Absorbția dioxidului de carbon (CO2) prin fotosinteza plantelor este în general văzută ca o modalitate de a contracara creșterea constantă a concentrațiilor în CO2 din atmosferă și schimbările climatice. În experimentele pe termen scurt, s-a constatat că majorarea cantității de CO2 a mărit fotosinteza, dar nu este sigur dacă acest efect neașteptat va persista și în următoarele decenii în situația în care condițiile climatice se află în schimbare sau dacă arborii au o limită până la care pot absorbi CO2-ul.
Cercetătorii de la Departamentul de Biochimie Medicală și Biofizică de la Universitatea Umeå au lucrat în ultimii ani la dezvoltarea unor metode care să permită rectificarea modelelor climatice, să evalueze rolul plantelor în reducerea concentrației de dioxid de carbon din atmosferă și, de asemenea, să clarifice modul în care metabolismul plantelor este afectat de schimbările climatice.
„Acest studiu arată că suntem capabili să analizăm istoricul metabolic al copacilor cu o rezoluție mult mai mare, astfel încât să putem detecta dacă arborii se aclimatizează în condiții climatice în schimbare”, spune profesorul Juergen Schleucher, unul dintre cei doi directori ai Centrului de RMN în Umeå.
Însă, la aceste întrebări nu se poate răspunde cu ajutorul unor experimente pe termen scurt, prin urmare, cercetătorii de la Umeå folosesc arhive de materiale vegetale și caută urmele de procesele care s-au întâmplat în acestea de-a lungul deceniilor. În studiile anterioare, un grup de cercetare de la Umea, a arătat că modelele de vegetație ar trebui să ia în considerare întregul metabolism al plantelor. Ei au folosit material vegetal istoric din ierbarii pentru a studia dezvoltarea fotosintezei și a metabolismului în plante într-o perioadă mai lungă de timp și, prin urmare, au fost capabili să facă previziuni pentru viitor în condițiile unui sistem climatic schimbat.
Cu ultima lor publicație din revista Scientific Reports, Thomas Wieloch și colegii săi din Umeå, dar și din Austria, Elveția și SUA au raportat o metodă inovatoare de a examina metabolismul copacului de-a lungul întregii sale vieți.
„Pe baza acestui studiu recent, vom continua să propunem mecanisme fiziologice pentru a vedea originea noilor semnale metabolice, astfel încât în cele din urmă să putem descifra modul în care creșterea CO2, în combinație cu schimbările climatice, afectează creșterea copacilor – de-a lungul decadelor”.
„Aceste rezultate ale cercetărilor de la Umeå ar putea fi foarte relevante pentru silvicultură, deoarece ar putea oferi cercetătorilor din domeniul climei mai multe informații de fond pentru modelele lor și ar putea furniza idei noi factorilor de decizie asupra modului prin care pot să își adapteze planurile de gestionare a pădurilor și a producției de lemn,”, mai spune spune Juergen Schleucher.
