Comisia Europeană refuză să modifice regulile privind emisiile de CO2 ale autoturismelor, în ciuda presiunilor din partea industriei auto, care se confruntă cu dificultăți din cauza cererii scăzute și a concurenței externe. Comisia susține că aceste norme sunt esențiale pentru obiectivele climatice ale UE, în timp ce industria auto europeană riscă să piardă competitivitate față de producătorii din spațiul extra comunitar.
Comisia Europeană a reafirmat recent angajamentul său față de politicile stricte privind reducerea emisiilor de CO2 ale autoturismelor, respingând solicitările de relaxare a normelor venite din partea Partidului Popular European (PPE).
Aceste reglementări, care vor intra în vigoare din 2025, fac parte din strategia mai amplă a Uniunii Europene pentru a combate schimbările climatice și a îndeplini obiectivele Pactului Verde European.
În pofida unei perioade dificile pentru industria auto europeană, comisarul pentru climă, Wopke Hoekstra, a declarat ferm că normele actuale nu vor fi modificate, menționând că acestea oferă predictibilitate pentru investițiile pe termen lung.
Industria auto europeană sub presiune
Sectorul auto din Europa, care reprezintă o parte semnificativă a economiei Uniunii, se confruntă cu o multitudine de provocări.
Competiția puternică din partea producătorilor chinezi de vehicule electrice, cererea scăzută pe piața europeană și vânzările sub așteptări ale vehiculelor electrice creează un context tensionat pentru marii constructori auto.
Potrivit Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), multe companii riscă să nu atingă limitele de emisii stabilite pentru 2025, ceea ce ar putea atrage amenzi cumulate de până la 15 miliarde de euro.
De asemenea,
liderii din industrie atrag atenția că aceste sancțiuni financiare vor reduce fondurile disponibile pentru investiții în tehnologii ecologice, afectând capacitatea lor de a sprijini tranziția către o mobilitate sustenabilă.
În acest context, PPE a propus o serie de măsuri pentru a sprijini industria, inclusiv utilizarea unei medii pe trei ani pentru calcularea conformității cu limitele de emisii, ceea ce ar permite producătorilor să recupereze întârzierile în anii următori.
Cu toate acestea, Comisia Europeană consideră că relaxarea normelor ar submina angajamentele climatice ale Uniunii.
Poziția Partidului Popular European
Cea mai mare formațiune politică din Parlamentul European, PPE și-a exprimat public opoziția față de rigiditatea reglementărilor privind emisiile de CO2.
Grupul susține că tranziția către o industrie auto neutră din punct de vedere al emisiilor trebuie realizată fără a sacrifica competitivitatea economică și locurile de muncă.
Siegfried Mureșan, vicepreședinte al PPE, a subliniat impactul economic major al industriei auto în Europa și în România, unde sectorul contribuie cu 13% la PIB și angajează peste 200.000 de persoane.
Mureșan a evidențiat și vulnerabilitatea industriei europene în fața competiției din afara Uniunii, în special din China.
Acesta a propus revizuirea interdicției totale a mașinilor cu combustie internă, programată pentru 2035, și adoptarea unor soluții tehnologice alternative, cum ar fi combustibilii sintetici și biocarburanții.
PPE pledează, de asemenea, pentru amânarea termenelor din 2025 până în 2027, pentru a permite o tranziție mai lină.
„Trebuie să evităm penalităţile pentru sectorul auto. Din cauză că vânzările de automobile electrice evoluează mai lent decât era aşteptat, mulţi producători auto riscă să fie penalizaţi pentru neîndeplinirea ţintelor privind reducerea emisiilor. Or aceste ţinte nu pot fi atinse în contextul actual al pieţei autovehiculelor electrice. De aceea, Grupul PPE propune măsuri temporare, precum amânarea ţintelor din 2025 până în 2027 sau ajustarea metodei de calcul a penalităţilor”, a declarat Mureşan.
Reprezentantul PNL mai arată că industria auto este motorul economiei europene şi al economiei româneşti.
Poziția Comisiei Europene
În ciuda acestor presiuni, Comisia Europeană rămâne fermă.
Declarația comisarului pentru climă, Wopke Hoekstra, a clarificat că normele privind emisiile de CO2 nu vor fi ajustate.
Comisia consideră că aceste reglementări sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor climatice și pentru crearea unui mediu de investiții predictibil pentru companiile auto.
„Uniunea Europeană nu cedează la presiunea asupra regulilor referitoare la emisiile de carbon ale vehiculelor. Legislația climatică este esențială pentru atingerea obiectivelor obligatorii cu privire la emisii și oferă un cadru de investiții predictibil pentru companiile europene”, a declarat Hoekstra în cadrul unui eveniment industrial desfășurat la Bruxelles.
Hoekstra a argumentat că amenzile pentru nerespectarea normelor de emisii în trecut au fost mai mici decât estimările alarmante și că industria auto trebuie să își asume responsabilitatea pentru atingerea acestor ținte.
Totodată, Comisia subliniază că normele stricte stimulează inovația și contribuie la menținerea competitivității globale a industriei europene.
Provocările tehnologiei electrice și alternativele propuse
Un alt punct sensibil în această dezbatere este ritmul adoptării vehiculelor electrice.
Deși Uniunea Europeană a investit masiv în infrastructură și în stimulente pentru vehiculele electrice, cererea rămâne sub așteptări.
Costurile ridicate, autonomia limitată și rețelele de încărcare insuficiente sunt doar câteva dintre barierele majore.
În acest context, PPE propune explorarea unor soluții alternative, cum ar fi combustibilii sintetici (e-fuels) și biocarburanții.
Aceste tehnologii sunt considerate o opțiune viabilă pentru reducerea emisiilor fără a impune o tranziție bruscă către electrificare.
Cu toate acestea, criticii susțin că astfel de măsuri ar putea întârzia tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon și ar perpetua dependența de combustibili fosili.
Impactul asupra României
Pentru România, implicațiile acestor politici sunt semnificative.
Industria auto locală, care include mari producători precum Dacia și Ford, joacă un rol crucial în economia națională.
De asemenea, țara noastră are o poziție strategică în lanțul de aprovizionare auto european.
În același timp, tranziția către mobilitatea electrică și respectarea normelor de emisii aduc provocări semnificative.
Infrastructura de încărcare este slab dezvoltată, iar consumatorii se confruntă cu obstacole financiare în adoptarea vehiculelor electrice.
Prin urmare, România trebuie să echilibreze nevoia de conformare cu reglementările europene și protejarea industriei locale.
Green Report a stat de vorbă cu Secretarul General al Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), Sandu Adrian, pentru a înțelege cum va fi afectată piața românească din perspectiva producătorilor.
Adrian Sandu subliniază că industria auto europeană a investit masiv în reducerea emisiilor și adoptarea noilor tehnologii, dar această tranziție necesită sprijin consistent din partea Comisiei Europene și a statelor membre.
„Industria a făcut pași în acest sens, a investit în acest sens, însă foaia de parcurs asupra căreia s-a căzut de acord înseamnă implicarea și celorlalți actori.”
Industria auto europeană investește anual 75 de miliarde de euro pentru a dezvolta tehnologii și vehicule prietenoase cu mediul, dar Adrian Sandu avertizează că aceste sume uriașe riscă să nu își atingă scopul din cauza problemelor structurale.
„Investim anual 75 de miliarde de euro în Europa pentru a dezvolta și aduce pe piață cele mai noi tehnologii auto. Totuși, aceste eforturi devin inutile dacă vehiculele electrice nu sunt accesibile clienților. Putem umple piața cu astfel de mașini, dar fără o infrastructură adecvată de încărcare și fără stimulente financiare care să încurajeze achiziția, tranziția către mobilitatea electrică va rămâne dificil de realizat.”
Unul dintre principalele obstacole rămâne infrastructura insuficientă pentru încărcarea vehiculelor electrice.
Sandu amintește că un studiu european estima necesitatea instalării a 11.000 de stații pe săptămână, însă realitatea este mult sub această cifră.
„S-a ajuns undeva pe la 3.000, ceea ce este insuficient. Aici este o mare discrepanță și aici am cerut înțelegere din partea Comisiei Europene. Nu ne dorim amânarea țintei din 2035, dar trebuie să ia în calcul gradul de evoluție al acestor pași, ce pași s-au făcut și în ce ritm, ca să ne putem adapta.”
Această discrepanță afectează adoptarea vehiculelor electrice de către consumatori, în ciuda unei creșteri notabile a cotei de piață la 17% pentru modelele full electrice.
Adrian Sandu avertizează asupra dificultăților întâmpinate de industria auto europeană în accesarea materiilor prime la prețuri competitive și în competiția cu vehiculele provenite din alte regiuni, în special din China.
„Nu poți să ai acces la aceste materiale din Europa, trebuie să le aduci din alte zone ale lumii și astfel pierdem și resurse, și competitivitate.”
El atrage atenția că vehiculele fabricate în Europa devin mai scumpe, ceea ce le face mai puțin competitive în fața unor produse subvenționate din alte părți ale lumii.
„Având concurența vehiculelor care vin din China sau din alte zone ale lumii, la a căror fabricație știm clar că statele respective contribuie cu subvenții ș.a.m.d., este o concurență neloială, și automat produsele fabricate în Europa vor fi mai scumpe, deci nu la fel de competitive. În aceeași piață, unde noi respectăm anumite condiții și alții nu.”
Pentru ca tranziția să fie eficientă, Sandu subliniază importanța coordonării între investițiile industriei auto și măsurile statelor membre și ale Comisiei Europene.
„Tot ce înseamnă pașii către tranziție trebuie făcuți în comun și la aceeași viteză.”
În acest sens, el cere o analiză realistă a progresului și o adaptare a strategiilor la ritmul efectiv al evoluțiilor tehnologice și al infrastructurii.
Un alt punct de îngrijorare este reprezentat de penalitățile care vor fi aplicate din 2025 pentru nerespectarea țintelor de emisii.
Sandu avertizează că acestea vor crește costurile producătorilor europeni, afectând furnizorii și întregul lanț de producție.
„Aceste penalități, programate să fie implementate începând cu 2025, vizează emisiile de CO2 la nivel de flotă și pentru întreaga gamă de vehicule vândute, se vor reflecta direct în costuri suplimentare pentru producători, afectând astfel prețurile finale și competitivitatea pe piață.”
Adrian Sandu pledează pentru o abordare echitabilă, menită să protejeze producătorii europeni de practicile de concurență neloială venite din afara Uniunii Europene.
Perspectivele viitoare
Deși PPE și alte părți interesate continuă să facă presiuni pentru relaxarea reglementărilor, poziția Comisiei Europene sugerează că politicile climatice vor rămâne o prioritate.
Pe termen lung, industria auto europeană va trebui să se adapteze la noile realități economice și tehnologice, investind în soluții sustenabile și inovatoare.
Uniunea Europeană se află într-un moment de răscruce, în care trebuie să găsească un echilibru între obiectivele climatice ambițioase și protejarea competitivității economice.
În acest proces, transparența, dialogul și sprijinul financiar pentru tranziția ecologică vor fi esențiale pentru succes.
În concluzie, dezbaterea privind emisiile de CO2 ale autoturismelor reflectă provocările mai ample ale tranziției către o economie verde.
În timp ce Comisia Europeană rămâne fermă în angajamentul său față de obiectivele climatice, presiunile politice și economice sugerează că dialogul cu industria și statele membre va continua.
Rămâne de văzut cum va reuși Uniunea să mențină cursul pe drumul său spre o mobilitate sustenabilă, fără a sacrifica stabilitatea economică și socială.
#emisiiCO2 #idustriaauto #ComisiaEuropeana #normedeemisii #tranzitieverde #sustenabilitateauto #carindustry #greentechnologies #europeanstandards
