Oamenii de știință au subliniat, în urma analizării a 57 de studii, că nu există niciun dubiu că schimbările climatice stau la baza izbucnirii și răspândirii incendiilor de vegetație, ca răspuns la afirmațiile guvernului australian că nu există nicio legătură între cele două. Mai mult, experții avertizează că incendiile de vegetaţie vor deveni mai frecvente, iar comunităţile vor trebui să se adapteze.
Între 16 și 17 ianuarie, a avut loc la Paris conferința cu titlul „Adaptarea la un climat în schimbare, în managementul incendiilor de vegetație”, în cadrul căreia Colin Prentice, specialist în impact climatic şi profesor la Imperial College London, și australianul Richard Thornton au prezentat concluziile unui studiu recent asupra schimbărilor climatice şi incendiilor de vegetaţie.
Cei doi, alături de o întreagă echipă, au analizat 57 de studii, iar concluzia a fost că „nu există niciun dubiu” asupra legăturii dintre climă și riscul de incendiu.
„Concluzia de bază, cea mai evidentă, este una foarte simplă, aceea că ocurenţa şi amploarea incendiilor de vegetaţie sunt foarte, foarte sensibile la temperaturi”, a spus Prentice. „Ceea ce se întâmplă în Australia este pur şi simplu faptul că un anumit model meteorologic, care s-ar fi produs oricum, s-a suprapus cu clima care s-a încălzit cu un grad şi jumătate. Ceea ce înseamnă mult. Suficient pentru a face o diferenţă cu adevărat mare”, a adăugat specialistul.
Dacă schimbările climatice vor continua, până la trei grade peste nivelurile din epoca preindustrială, „atunci ani ca acesta vor deveni obişnuiţi, ceea ce este destul de înfricoşător”, a avertizat Prentice.
„Aceste incendii au fost în mare parte provocate de seceta de pe tot teritoriul ţării, ceea ce înseamnă că tot lemnul din pădure este atât de uscat încât nu mai există nimic care să oprească incendiile”, a spus Thornton, directorul Centrului de cercetări cooperative în domeniul incendiilor de vegetaţie şi dezastrelor naturale din Australia.
În contextul încălzirii globale, condiţiile care conduc la incendii „cu siguranţă” se vor înrăutăţi, este de acord Thornton.
Însă, „dacă nu putem schimba modul în care se vor comporta incendiile, pentru că sunt dominate în mare parte de combustibili şi de vreme, cu siguranţă putem schimba impactul”, a declarat el. Aceasta ar putea însemna revizuirea normelor în construcţii şi a regulilor de zonare, tăierea copacilor din jurul caselor şi căutarea unor modalităţi mai eficiente de reconstruire în zone afectate de foc.
Totodată, Prentice a subliniat că incendiile de vegetaţie joacă un rol în multe biote, sau ecosisteme locale, multe specii adaptându-se la acestea, sau chiar depinzând de ele.
„În termeni practici, acestea nu pot fi stopate şi, în plus, nu ar trebui stopate dacă există interes pentru conservarea biotei”, spune el. „Incendiile de vegetaţie sunt în fapt un proces natural. Problema este interfaţa dintre incendiile de vegetaţie şi noi”, a mai spus specialistul.
Incendiile de vegetaţie din Australia au mistuit până în prezent peste 11,8 milioane de hectare, începând din septembrie. Cel puţin 28 de persoane şi probabil peste un miliard de animale şi-au pierdut viaţa.
În luna decembrie, în Australia s-a înregistrat atât cel mai mare pericol de incendiu consemnat vreodată, cât şi cele mai ridicate temperaturi, „toate acestea fiind semnale din partea climei”, a subliniat Thornton.
