PM2.5, un poluant format din particule fine, responsabil de sute de mii de morți premature, ajunge în aerul pe care îl respirăm ca urmare a încălzirii sectorului rezidențial.
Campaniile ecologice vocale din jurul acestui poluant s-au axat, în principal, pe reducerea folosirii combustibilului diesel. Însă un studiu recent indică arderea biomasei pentru încălzirea locuinţelor drept poluator principal cu PM2.5.
Ce sunt particulele în suspensie?
„Particulele în suspensie (PM) nu sunt un singur poluant, ci sunt mai degrabă un amestec de multe specii chimice. Este un amestec complex de solide și aerosoli compus din mici picături de lichid, fragmente solide uscate și miezuri solide cu acoperiri lichide”, explică California Air Resources Board, o instituţie din California care stabilește standardele emisiilor.
„Particulele sunt definite prin diametrul lor în scopuri de reglementare a calității aerului. Cele cu un diametru de 10 microni sau mai puțin (PM10) sunt inhalabile în plămâni și pot induce efecte adverse asupra sănătății. Particulele fine sunt definite ca particule care au un diametru de 2,5 microni sau mai puțin (PM2,5). Prin urmare, PM2,5 cuprinde o porțiune de PM10″, mai arată sursa citată.
Limite de poluare mult depășite în orașe
Poluarea cu particulele fine PM2.5 este ridicată în multe orașe europene, potrivit unui raport al Uniunii Europene.
Publicat în iulie 2024, „Atlas Urban PM2.5, Calitatea Aerului în Orașele Europene, Raport 2023”, arată că, în ciuda legislației privind aerul curat, standardele de calitate a aerului stabilite de Organizația Mondială a Sănătății, dar și prin standardele UE sunt depășite și mulți europeni sunt obligați să respire un aer poluat.
Potrivit sursei citate, pentru particula PM10, „atât valoarea limită zilnică (50 µg/m3, care nu trebuie depășită mai mult de 35 de zile pe an), cât și valoarea limită anuală medie (40 µg/m3) sunt adesea depășite în multe orașe și regiuni din Europa”.
Responsabil de decese premature
Pentru PM2.5, valoarea limită a UE care prevede o medie anuală de 25 µg/m3 este în general respectată, mai arată raportul. Însă puține orașe „reușesc să mențină concentrațiile sub nivelurile recomandate de OMS (5 µg/m3 anual)”.
Raportul notează că PM2.5 este poluatorul responsabil de majoritatea deceselor premature documentate la nivelul EU și a efectelor adverse asupra locuitorilor de la orașe. Estimările din 2020 arată că PM2.5 este responsabil de aproape 240.000 de decese premature în UE.
Încălzirea locuințelor, în topul poluatorilor
Atlas a analizat calitatea aerului în 150 de orașe europene. Din România au fost incluse București și Iași.
Conform informațiilor publicate, în București cea mai mare contribuție la poluarea cu PM2.5 a avut-o sectorul rezidențial. De altfel, acest sector a poluat mai mult decât industria și transportul la un loc.
„Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate orașe din Europa și se află în proces de infringement cu Comisia Europeană pentru depășiri constante ale cantităților de particule fine în mișcare aflate în aer (PM10, PM2,5), dar și pentru incapacitatea de a monitoriza calitatea aerului conform legii”, spune Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis. Ecopolis, însă, indică transportul, sectorul construcțiilor și lipsa acută a spațiilor verzi ca fiind principalii vinovați.
La Iași situația este asemănătoare, sectorul rezidențial fiind considerat de raport drept cea mai mare sursă de poluare. Diferența față de București este că, pe locul 3 la surse de poluare, alături de transport se află și sectorul agricol.
Concluziile raportului arată că arderea biomasei pentru încălzirea locuințelor este o cauză importantă de poluare cu PM2.5. „Revizuirile recente ale așa-numiților factori de emisie pentru arderea biomasei arată o contribuție mult mai mare a sectorului rezidențial la concentrațiile de PM2.5, în special la nivel local”, spune sursa citată.
„Încălzirea rezidențială contribuie la mai mult de 25% din concentrațiile de PM2.5 în aproximativ jumătate dintre orașe și la mai mult de 40% în o treime dintre acestea”, mai spune raportul.
Iar concentrațiile medii anuale ale PM2.5 au expus aproximativ 97% din populația urbană, în 2021, la niveluri care depășesc liniile directoare ale OMS din același an.
„Deși doar 2% dintre stațiile de monitorizare au depășit valoarea limită anuală a UE pentru PM2.5 (25 µg/m3) în 2021 (EEA, 2023), aproximativ 95% dintre acestea au depășit ghidul OMS din 2021 (media anuală de 5 µg/m3)”, se arată în raport.
Pentru calcularea emisiilor autorii au folosit instrumentul de screening SHERPA (Screening for High Emission Reduction Potentials for Air quality) și s-a folosit de datele culese de stațiile de monitorizare în 2019 (pe vremea când senzorii pentru măsurarea calității aerului din România încă funcționau).
Poluant periculos
Potrivit autorilor, Atlas s-a concentrat pe emisiile de PM2.5 în mediul urban deoarece „este poluantul aerian cu cele mai semnificative efecte dovedite asupra sănătății”.
„În funcție de condițiile meteorologice, timpul în care PM2.5 rămâne în atmosferă este estimat a varia de la câteva zile până la o săptămână în troposfera inferioară. Este de remarcat că, pentru condiții diferite de cele mai stabile cu viteze mici ale vântului, aceste timp de rezidență implică distanțe de deplasare în troposfera inferioară de până la o mie de kilometri”, se arată în raport.
Mai mult, masele de aer poluate pot urma traiectorii complexe, subliniază sursa citată. „De exemplu, în anumite circumstanțe, emisiile dintr-un oraș pot reacționa cu precursori emiși din altă parte, pentru a forma particule secundare care apoi revin în oraș. Acest lucru este valabil pentru PM, în timp ce pentru alți poluanți (precum NOx și O3) comportamentul va fi diferit”, spune raportul.
Green Report a scris, în urmă cu câteva săptămâni, despre faptul că de mai bine de doi ani, majoritatea stațiilor pentru măsurarea poluării nu funcționează. În câteva orașe din țară există rețele private care măsoară calitatea aerului.
Ce este biomasa?
Biomasa este o sursă de energie regenerabilă, folosită pentru încălzirea clădirilor și pentru generarea de energie.
Lemnul este una dintre cele mai comune surse de biomasă. Rezidurile agricole și forestiere, dar și resturile de alimente (coji de fructe sau legume) sunt de asemenea, considerate biomasă.
În 2020, WWF a demarat proiectul denumit BioScreen, cu scopul de a obține o „imagine mai clară a disponibilului și consumului de biomasă forestieră”. „Necesitatea proiectului a apărut din cauza riscurilor tot mai mari de creștere a utilizării biomasei lemnoase pentru producerea de energie.
Această practică ineficientă poate avea consecințe grave asupra climei, pădurilor și comunităților locale vulnerabile care depind de lemn. În România circa 3,5 milioane de gospodării se încălzesc cu lemn de foc, conform Strategiei Energetice a României”, a transmis atunci WWF.
Punem pădurile pe foc
Și Agent Green a atras atenția, în 2020, că în România s-au defrișat 85.930 de hectare cu păduri la nivelul anului 2018, „ceea ce ne va costa în scurt timp extrem de scump deoarece țara noastră va ieși cu emisii colosale din silvicultură, în loc de stocare de CO2, așa cum se credea până recent”.
Sursa citată a spus atunci că emisiile de CO2, CH4 și N2O rezultate din arderea biomasei (lemn) din România au fost comparabile cu cele ale Germaniei și Franței.
„Este vorba de 14.182.610 tone de CO2 rezultate din arderea biomasei, adică în România s-au ars peste 14 milioane tone de biomasa într-un an. Datele sunt consistente și plauzibile luând în calcul cele mai recente date oferite de Consiliul Concurenței bazat pe informații furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru anul 2017”, a transmis ONG-ul, printr-un comunicat de presă.
Sursa citată a mai subliniat atunci, că în România, în 2018 „s-a ars mai mult lemn decât întreaga producție națională legală”. În același document se arată că arderea unei cantități mare de lemn în instalații cu eficiență energetică foarte mică, neechipate cu filtre pentru reducerea poluării, are consecințe negative pe plan economic, social și ecologic.
Astfel, susține Agent Green, această practică contravine măsurilor de combatere a schimbărilor climatice, este sursă de degradare a pădurilor ca urmare a tăierilor ilegale și are consecințe directe asupra tuturor serviciilor ecosistemice furnizate de pădure.
Totodată, arderea lemnului este o „sursă de poluare a mediului ca urmare a randamentului scăzut de transformare în energie termică a lemnului de foc a sobelor utilizate pe scară largă de populație și a noxelor emise în atmosferă, cu consecințe inclusiv asupra sănătății populației”.
O aplicație pentru monitorizarea calității aerului în București – AERLIVE – poate fi accesată aici.
#air #airpollution #poluareaaerului #biomasa #biomass #airquality #calitateaaerului
