Text de Calin Cosmaciuc
Specialistii KPMG Romania au declarat, pentru "Green Report", ca managerii romani considera subiectul schimbarilor climatice drept "neprioritar" si lipsit de beneficii economice imediate. Aceasta plaseaza companiile romanesti la un nivel scazut in ceea ce priveste pregatirea pentru riscuri. Ministerul roman al Economiei vede riscuri mai ales in domeniile care produc gaze cu efect de sera, iar Ministerul Mediului atra ge atentia asupra celor din agricultura si din turism. Pentru toate acestea vor plati atat companiile cat si pe clientii lor, iar, in final, toate produsele se vor scumpi.
Zona periculoasa
TRANSPORTURILE. Desi se cunosc de mult timp riscurile, acest sector este slab pregatit. Transporturile sunt pe locul patru in ceea ce priveste emisiile de carbon. Din cauza consumului de combustibili fosili, emit 13 la suta din gazele cu efect de sera, ceea ce ii face pe cei cu putere de decizie sa se ocupe de reducerea emisiilor. De aici rezulta initiative guvernamentale care aduc scumpiri in domeniu – taxe pe combustibili, comertul cu certificate de emisii, poveri fiscale in transportul aerian. Cele mai multe emisii pe kilometru sunt inregistrate in transportul rutier si in cel aerian, ceea ce poate crea oportunitati pentru cel feroviar si pentru cel public. Riscurile fizice in domeniu sunt intarzierile, anularile si accidentele.
SECTORUL FINANCIAR. Schimbarile climatice au efecte indirecte asupra acestui domeniu. Ele rezulta din portofoliul de investitii, dar si din riscurile legate de reputatie – pe masura ce consumatorul e mai informat. Bancile internationale par mai bine pregatite pentru schimbarile climatice decat cele locale. Sunt in crestere presiunile asupra bancilor si a altor servicii financiare pentru a recunoaste importanta si efectele schimbarilor asupra lor si asupra clientilor. Raspunsul investitorilor: au creat fonduri "sustenabile" si au marit investitiile in energii regenerabile. "Sectorul financiar este afectat indirect, prin investitiile si imprumuturile pe care institutiile financiare le acorda industriilor direct afectate, caci pot pierde aceste investitii. Apoi, le poate fi afectata reputatia atunci cand isi leaga numele de industrii poluatoare", a explicat, pentru "Green Report", Geta Diaconu, advisory senior manager pe probleme de protectia mediului la KPMG Romania.
SANATATEA. Impactul poate fi urias: atat incalzirea globala, cat si fenomenele meteo extreme sunt legate de aparitia si raspandirea unor boli. In tarile cu un sistem de sanatate de stat, capacitatea de a face fata cresterii incidentei bolilor poate fi redusa. Schimbarile climatice au in domeniul sanitar si farmaceutic atat castigatori, cat si perdanti. Conform Ceres (2007), domeniul nu a raspuns riscurilor financiare.
AVIATIA. Provocarile sunt legislatia si riscurile legate de reputatie. Nici riscurile fizice si cele privind litigiile nu pot fi excluse. Carbon Trust estimeaza ca, in acest domeniu, riscurile derivate din schimbarile climatice pot afecta 50 la suta din piata. Fata de 1990, emisiile de carbon au crescut cu 87 la suta. Ele reprezinta acum 3,5 la suta din totalul emisiilor de gaze cu efect de sera. Sunt in lucru reglementari care vor introduce avioanele care decoleaza de pe aeroporturile din tarile UE sub incidenta legislatiei europene privind emisiile.
TURISMUL. Turismul australian, un domeniu care valoreaza cel putin 29 de miliarde de dolari, e dependent in mare masura de schimbarile climatice. De exemplu, cel mai mare recif de corali din lume, "Great Barrier Reef", sustine o industrie care genereaza 1,5 miliarde de dolari. La o eventuala crestere a emperaturii cu 2-3 grade Celsius, 97 la suta din recif s-ar oxigena. Impactul fizic ar reduce incasarile din turism. Desi Organizatia Mondiala a Turismului promoveaza turismul sustenabil, companiile din domeniu par ramase in urma. In dome niu exista riscuri fizice si de reputatie.
PETROLUL SI GAZELE. Sectorul este expus unor riscuri mari: de reglementare, fizice si de reputatie. Ca nivel de pregatire, exista cateva companii europene cu initiativa. Cele din Statele Unite sunt slab pregatite.
Zona intermediara
INDUSTRIA AUTO. Transporturile din SUA si UE sunt responsabile pentru 25 la suta, respectiv 19 la suta din totalul emisiilor la nivel global, iar industria auto are un rol crucial in dezvoltarea unor tehnologii care sa duca la atenuarea efectelor. Riscul ridicat pentru industrie provine din reglementarile guvernelor care vizeaza imbunatatirea performantelor masinilor si chiar o utilizare redusa a acestora. In SUA, introducerea unor noi standarde ar duce la scumpirea camioanelor usoare cu 1.900 de dolari, iar a masinilor cu 1.300 de dolari pana in anul 2017. In Europa, vehiculele s-ar putea scumpi cu o suma cuprinsa intre 600 si 3.000 de euro. Pe viitor, valoarea unui brand auto va fi influentata de performantele lui "verzi". In cazul riscului de litigii, deja exista cazuri in justitie cu privire la poluarea produsa de automobile.
IMOBILIARE. Acest sector are o pregatire medie. In categoria riscurilor fizice intra ridicarea nivelului marilor, criza de apa, precipitatiile masive si vanturile puternice. Se adauga riscuri de reglementare precum indeplinirea standardelor de eficienta energetica planificate de UE. Eficienta energetica va influenta atat pretul chiriilor, cat si pe cel al vanzarilor. Cladirile concentreaza 40 la suta din consumul global de energie si genereaza 20 la suta din emisiile de gaze cu efect de sera.
ASIGURARILE. Domeniul are scoruri relativ mari in ceea ce priveste pregatirea. Companiile din domeniu se asteapta ca pagubele cauzate de incalzirea globala sa fie din ce in ce mai mari. In anul 2005, 96 la suta din pierderile de 94 de miliarde de dolari cauzate de catastrofe au fost generate de furtuni. In anul anterior erau 74 la suta.
CONSTRUCTII SI MATERIALE. Sunt riscuri mari de reglementare si riscuri fizice medii. Vremea si legile ii determina pe constructori sa dezvolte noi materiale si noi metode. Noi standarde de constructie ar duce la costuri mai mari. Industriile cu amprenta mare de carbon, precum cimentul, sunt expuse unei legislatii stricte.
SECTORUL MANUFACTURIER. Riscurile sunt in primul rand de reglementare. Se estimeaza o crestere a pretului materiei prime, precum si schimbari ale comportamentului de consum – mai ales in industria textila, a mobilei si a hartiei. Si riscurile fizice, si de reputatie par mai mari decat se credea. Industriile mecanica si electrica pot contribui la gasirea unor solutii – prin crearea unor echipamente cu consum mic de energie.
MINERIT SI METALE. Sectorul contribuie semnificativ la emisii, iar schimbarile climatice sunt un mare risc. Au fost depistate doar riscuri de reglementare. Siderurgia e unul dintre domeniile cu expunere mare. In urma politicilor care iau in calcul incalzirea globala, ar putea fi favorizate resurse ca uraniul si aluminiul. Pentru altele, precum carbunele si otelul, cererea ar putea scadea.
INDUSTRIA FARMACEUTICA. Impactul urias estimat asupra sana tatii va avea drept consecinta si impacul asupra industriei farmaceutice. Exista potentiali castigatori si potentiali perdanti. Industria e insa inca la inceput in a determina riscurile.
RETAIL. Riscul e limitat. In domeniul alimentar se pot reduce costurile si emisiile cumparand mai multe produse locale. Vor creste costurile legate de transport si de energie. Cei din industrie vor trebui sa-si ajusteze produsele la noul comportament de consum, mai prietenos cu mediul.
UTILITATI. Emisiile din sectorul energiei (electrica si caldura) reprezinta 24 la suta din total, astfel ca sectorul are un risc mare de reglementare. Se asteapta o crestere a costurilor de operare. Pe de alta parte, se creeaza oportunitati de creare a unor tehnologii cu emisii de carbon mici si de investitii in energie regenerabila. Sectorul e expus tuturor categoriilor de riscuri, inclusiv cel de reputatie.
Zona sigura
ALIMENTELE SI BAUTURILE. In tarile in curs de dezvoltare, productia de cereale va scadea odata cu o crestere a temperaturii cu 1,5 grade Celsius. O eventuala crestere cu 4 grade ar fi o amenintare serioasa la nivel mondial. Cresterea nivelului de CO2 determina un nivel mai mare de aciditate in mari si oceane si, de aici, efecte negative asupra pestilor. Topirea ghetarilor ar crea probleme cu resursele de apa in unele zone. In urmatoarele decenii, industria alimentara s-ar putea confrunta cu probleme acute in lantul de aprovizionare. Conform unor rapoarte, industria alimentara si a bauturilor e expusa unor riscuri fizice si de reputatie limitate. Riscul fizic e mare la cateva subsectoare care depind de materia prima. Un exemplu e industria carnii. Potrivit unui raport Ceres, domeniul alimentar si al bauturilor ignora schimbarile climatice. La aceasta concluzie s-a ajuns in urma studierii comportamentului a 76 de companii americane si 26 de firme europene.
TELECOMUNICATIILE. E sectorul cel mai putin expus, insa distrugerea infrastructurii in urma intemperiilor poate cauza pierderi mari. In ceea ce priveste reputatia, companiile din sectoarele cu emisii mici de carbon isi pot imbunatati brandurile daca se pozitioneaza mai aproape de preocuparile clientilor lor in legatura cu acest subiect.
INDUSTRIA CHIMICA. Sunt riscuri mari de reglementare din cauza emisiilor de carbon. Sectorul admite acest lucru si are un scor mare in ceea ce priveste pregatirea. Industria chimica are o rata mare de transparenta. Produsele din acest sector pot fi utilizate la noile tehnologii. Ca risc fizic, aproape jumatate din uzine sunt expuse inundatiilor, fiind plasate langa mari sau fluvii.
Economia romaneasca, deloc pregatita
Expertii KPMG Romania au adunat date din care reiese cat de vulnerabila este economia romaneasca. Serban Toader, senior partner la KPMG Romania, a enumerat sectoarele care vor fi afectate in mod direct: productia de energie termica, rafinariile, productia si procesarea metalelor feroase, productia de sticla si materiale ceramice, celuloza si hartie. "Constientizarea acestei probleme in randul comunitatii de afaceri si pregatirea pentru gestionarea acestui risc in Romania sunt relativ limitate. In plus, sectoarele care nu sunt in mod direct sub incidenta Directivei EU-ETS, dar care pot fi si ele afectate in mod indirect de aceasta problema, nu sunt pregatite deloc", a declarat Toader. Directiva EU-ETS stabileste limitele de poluare. Este vorba despre aplicarea principiului "poluatorul plateste", in urma caruia companiile primesc o anumita cota de emisii de gaze cu efect de sera, fiind obligate sa achite sume pentru depasiri.
Legislatia privind comercializarea gazelor cu efect de sera a fost transpusa in legislatia romaneasca, explica Geta Diaconu, senior manager advisory la KPMG Romania. Insa, adauga ea, Comisia Europeana a decis sa reduca drepturile Romaniei cu 10,8 la suta fata de propunerea initiala a autoritatilor de la Bucuresti (pentru
anul 2007) si cu 20,7 la suta pentru intervalul 2008-2012. In urma acestei decizii a Bruxellesului, Romania a decis sa reduca cu aceleasi procente drepturile de emisie (numarul de certificate, un certificat reprezentand echivalentul unei tone de CO2) alocate initial companiilor ce intra sub incidenta reglementarii. "Tinand cont
ca un certificat privind dreptul de emisie este in prezent evaluat pe piata la aproximativ 20-24 de euro, certificatele care au fost reduse pentru industrii ar putea conduce la un impact financiar semnificativ pentru companiile in cauza, acestea fiind obligate sa cumpere numarul de certificate lipsa de pe piata", a spus Diaconu.
Specialistii arata ca acesta nu este singurul exemplu de costuri suplimentare generate de schimbarile climatice. "Pot afecta afacerile, pot afecta resursele naturale de exemplu. O perioada secetoasa categoric va duce la reducerea resurselor de apa. Daca Romania e cunoscuta ca o tara foarte bogata in re surse de apa, tinand cont de ce s-a intamplat in ultimii ani, observand ca avem perioade secetoase – urmate de inundatii, dar de fapt foarte multe perioade secetoase – aceste resurse se pot diminua", a spus expertul pe mediu al KPMG.
Spectrul falimentului
Diaconu a declarat ca in sectoarele afectate direct, precum hidroenergia sau agricultura (si care pot transmite efecte in lant catre alte domenii) nu se observa pregatiri de diminuare a efectelor. "Sectoarele economiei romanesti cum ar fi transportul, turismul, industria alimentara si a bauturilor, sectorul financiar, care pot fi indirect afectate de schimbarile climatice nu par deloc pregatite pentru aceasta situatie", a completat ea. In general, firmele romanesti "nu sunt constiente de ce o sa le astepte", a continuat specialistul KPMG. Pe scurt, desi multe companii romanesti au primit de la Uniunea Europeana perioade de tranzitie pentru a reduce poluarea, in realitate, dupa primirea acestor amanari, unele au lasat balta obligatiile. "In unele situatii, dupa ce s-a primit autorizatia de mediu, firmele nu au mai considerat prioritare obligatiile de mediu. Se poate intampla ca, din aceasta cauza, autoritatile se le opreasca productia pe o anumita perioada".
Neincluderea responsabilitatilor de mediu in planurile de afaceri poate aduce surprize: managerii se vor trezi ca au de achitat milioane de euro la care nici nu se gandisera. Geta Diaconu a adaugat ca, pe termen lung, daca nu tin cont de aceste cheltuieli, companiile au inainte o perspectiva sumbra: le asteapta falimentul.
Zonele sensibile, varianta Korodi
Expertii de la Ministerul Mediului afirma ca, in Romania, sectoarele vulnerabile sunt biodiversitatea, agricultura, resursele de apa, sectorul forestier, infrastructura – constructii, transporturile, turismul, energia, industria, asigurarile si sanatatea. "Nu suntem de acord cu incadrarea sectorului alimentar si al bauturilor in "zona sigura", deoarece in Romania exista studii de vulnerabilitate si, mai ales, evenimente recente (seceta din 2007) care demonstreaza ca agricultura este extrem de vulnerabila la riscurile legate de clima, rezultand o crestere a costurilor cu materii prime din agricultura." De asemenea, turismul poate fi incadrat in "zona periculoasa" din cauza pierderilor provocate comunitatilor locale unde e o sursa importanta de venituri. Exista doua studii in derulare privind impactul schimbarilor climatice asupra Vaii Prahovei si a Marii Negre, conform Ministerului Mediului.
Zonele sensibile, varianta Vosganian
Ministerul Economiei si Finantelor (MEF) a identificat doua tipuri de sectoare, in functie de producerea gazelor cu efect de sera.
SECTOARE SENSIBILE (PERICULOASE). Aici sunt incluse siderurgia, cimentul, hartia, chimia si petrochimia, metalurgia neferoasa, turnatoriile de otel, fonta si neferoase. "Acestia vor avea de investit pentru mediu cele mai mari nivele financiare", spune ministrul Varujan Vosganian.
SECTOARE INTERMEDIARE. Sunt incluse constructiile de masini, electrotehnica si electronica, lemnul si produsele din lemn. Oficialii MEF spun ca investitiile pentru mediu vor fi importante, dar suportabile.
SECTOARE "IMPARTIALE". "Celelalte sectoare economice din industria prelucratoare, care nu produc, prin domeniul lor de activitate, gaze cu efect de sera (sau emit cantitati infime), pot fi considerate impartiale, neafectand tabloul economic global al Romaniei, fapt pentru care nu pot fi introduse categoriile de mai sus", se arata in raspunsul MEF la solicitarea "Green Report".
Apa, extrema urgenta
Cei de la MEF considera ca acele industrii care nu produc gaze cu efect de sera au "un impact nesemnificativ, iar modul de pregatire la schimbari climatice e monitorizat". Conform oficialilor, industriile prelucratoare bazate pe materii prime regenerabile (prelucrarea lemnului, mobila, confectii, farmaceutica si cosmetica) sunt supuse puternic influentelor schimbarilor climatice. Aceste influente asupra sectoarelor industriale complementare industriei prelucratoare (industria energetica si de utilitati) pot afecta si industria siderurgica, metalele neferoase, chimia si petrochimia, cimentul, ceramica, sticla, celuloza si hartia.
"Pentru adaptarea la efectele schimbarilor climatice, toate sectoarele industriale, ca de altfel intreaga economie, trebuie sa se orienteze spre o dezvoltare durabila, spre utilizarea de produse, procese si tehnologii eficiente energetic, reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, scaderea nivelului de dioxid de carbon si spre utilizarea energiilor regenerabile", se arata in raspunsul MEF. Unul dintre cele mai ingrijoratoare efecte, spun oficialii, e diminuarea resurselor de apa, cu efecte in toate sectoarele: imposibilitatea racirii centralelor termice si a celor nucleare, scaderea potentialului de utilizare a energiei electrice din surse hidro, cresterea pretului de productie a produselor in industrie si scaderea competitivitatii acestora pe piata internationala.
Ilie Serbanescu: "Nimeni nu ia masuri"
Analistul economic Ilie Serbanescu estimeaza ca agricultura si constructiile vor fi primele domenii afectate. "Daca acum, cand inca nu s-au declansat toate efectele incalzirii globale, agricultura are o dependenta mare de clima, de situatia meteo, ce sa mai spunem cand se va inrautati clima…", a declarat Serbanescu pentru "Green Report".
"Nu s-a facut si nu se face nimic. Nu s-a facut pana acum, cand costa mai putin. De acum ne va costa mai mult". Analistul considera ca ar trebui retrase autorizatiile de functionare companiilor cu probleme si ca ar trebui date amenzi "usturatoare". "Toata industria importanta si poluanta este in mana capitalului strain. Nu au facut investitii si nici nu vor sa faca. Daca pana acum il acuzam pe Ceausescu… el nu mai e de 20 de ani, nu mai sunt de cativa ani nici patroni romani, asa ca nu stiu pe cine sa mai acuzam. Am cre zut ca va rezolva capitalul strain problema, dar de fapt n-o rezolva. Mai ales problemele de mediu nu le rezolva."
Serbanescu a dat ca exemplu Arcelor Mittal si compania de la Copsa Mica. "Nimeni nu ia masuri. Si-au respectat angajamentele din contractele de privatizare Mittal ori grecii de la Copsa Mica?", s-a intrebat el.
