Un mediu mai cald ar putea însemna mai mulți țânțari, deoarece devine mai dificil pentru prădătorii lor să controleze populația, conform unui studiu recent condus de cercetătorii de la Universitatea Virginia Commonwealth.
Studiul preluat de ScienceDaily a descoperit că temperaturile în creștere, adesea legate de schimbările climatice, pot face ca prădătorii larvelor de țânțar să fie mai puțin eficienți în controlul populațiilor de țânțari.
Temperaturile mai ridicate accelerează timpul de dezvoltare al larvelor, ducând la o fereastră de timp mai mică în care libelulele ar putea să le mănânce.
Acest lucru înseamnă că ar putea exista aproape de două ori mai multe larve de țânțar care ajung la maturitate în zona studiată.
Cercetătorii au examinat bazinele stâncoase de-a lungul râului James din Richmond, în zona Belle Isle, și au constatat că bazinele cu temperaturi mai ridicate aveau mai multe larve de țânțar acvatic, chiar și atunci când prădătorii lor care controlează natural populațiile erau prezenți.
Țânțarul nativ din bazinele stâncoase nu este un important vector de boli, dar este unul dintre puținii țânțari locali care nu trebuie să se hrănească ca adulți pentru a-și depune ouăle.
Astfel, constatările ar putea să se aplice și la specii similare, precum țânțarul invaziv din bazinele stâncoase asiatice.
„Am putea vedea populații mai mari ale insectei preferate de toată lumea, țânțarii. Deși larvele de țânțar studiate aici sunt țânțarul nord-american din bazinele stâncoase, aceste constatări se aplică probabil și speciilor de țânțar care acționează ca vectori pentru boli precum West Nile sau chiar virusul Zika„, a declarat dr. Andrew T. Davidson, cercetător principal al studiului.
El a realizat cercetarea prin programul de doctorat în cadrul Centrului pentru Educație Științifică Integrată a Vieții de la VCU.
Prădătorii ajută la stabilizarea ecosistemelor și a lanțurilor trofice, iar studiul a examinat interacțiunea pradă-prădător între nimfele de libelulă și larvele de țânțar.
Înainte de munca de teren, cercetarea se baza pe concepte de fiziologie termică și experimente de laborator pe termen scurt care au generat modele predictibile ale relației dintre prădători, pradă și temperatură în câmp. Studiul a testat modelele într-un mediu natural complet.
Citește și: Metanul de pe fundul oceanelor este eliberat din cauza încălzirii globale