UE și-a stabilit obiective ambițioase și concrete pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Anul 2023 a fost cel în care emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut semnificativ în Uniunea Europeană, o diminuare comparabilă cu cea din anul pandemiei – 2020. Din păcate, scăderea nu se regăsește la nivel global, însă este de menționat că ritmul de creștere a emisiilor s-a diminuat considerabil pe toată planeta, în timp ce – surprinzător pentru unii – economia a crescut mai mult decât emisiile.
Progresul până în 2023, potrivit datelor publicate de Parlamentul European:
- Emisiile UE au scăzut constant între 1990 și 2023.
- În 2023, emisiile au fost cu 37% mai mici decât în 1990, înregistrându-se o scădere semnificativă de 8% comparativ cu 2022.
- Aceasta este cea mai mare scădere anuală a emisiilor din ultimele decenii, cu excepția celei provocate de pandemia de Covid-19 în 2020.
Reducerea a fost posibilă datorită scăderii utilizării cărbunelui, creșterii surselor de energie regenerabilă și reducerii consumului de energie în întreaga Europă.
UE își propune să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% față de nivelurile din 1990 până în 2030 și să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050.
Aceste obiective au devenit obligatorii din punct de vedere legal odată cu adoptarea legii climatice a UE în 2021, parte din Pactul Ecologic European.
Conform proiecțiilor actuale bazate pe măsurile existente, reducerea netă a emisiilor ar atinge doar 43% până în 2030. Dacă se implementează și măsurile planificate, dar neîncepute, reducerea ar ajunge la 49%, rămânând sub obiectivul de 55%.
Pentru a-și atinge țintele climatice, UE a implementat sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), care acoperă emisiile din facilități mari din sectoarele energiei, industriei și aviației (care reprezintă aproximativ 40% din totalul emisiilor UE).
Rezultate între 2005 și 2023:
- Emisiile din centralele electrice și fabrici incluse în ETS au scăzut cu 47%.
- Sectorul energetic a redus emisiile la jumătate, iar emisiile industriale au scăzut cu peste o treime.
- Obiectivul pentru 2030 este o reducere de 62% comparativ cu nivelul din 2005.
Tendințe ale emisiilor în funcție de țări
Pentru sectoarele neacoperite de ETS (clădiri, agricultură, mici industrii, deșeuri și transporturi interne, dar nu aviație), țările UE și-au stabilit ținte naționale de reducere a emisiilor prin Regulamentul de partajare a eforturilor (Effort Sharing Regulation).
Progrese până în 2022:
- Emisiile din sectoarele acoperite de aceste ținte au fost cu 18% mai mici față de 2005.
- Ținta pentru 2030 este o reducere de 40% față de 2005.
Progresul pe sectoare
- Clădiri: Reducere de peste 30% a emisiilor față de 2005 până în 2023.
- Agricultură și transporturi: Progres mai lent, deși sunt sectoare esențiale.
Țările UE trebuie să se asigure că nu depășesc alocările anuale de emisii pentru a-și atinge obiectivele.
Creșterea economică globală, mai mare decât emisiile
Trebuie însă spus că la nivel global emisiile au crescut în 2023, chiar dacă modificarea nu este foarte mare. Creșterea de 1,1% a emisiilor în 2023 a reprezentat o cantitate suplimentară de aproximativ 410 milioane de tone (Mt CO2).
Ritmul de creștere a emisiilor a fost semnificativ mai lent decât creșterea economiei global, care a fost de aproximativ 3% în 2023. Astfel, în 2023 a continuat tendința recentă de creștere a emisiilor de CO2 într-un ritm mai lent decât activitatea economică globală.
În ultimii zece ani, până în 2023, emisiile globale de CO2 au crescut cu puțin peste 0,5% pe an, potrivit unor date ce rezultă dintr-o analiză a Agenției Internaționale pentru Energie (IEA).
Această tendință nu se datorează doar pandemiei de Covid-19: deși emisiile au scăzut brusc în 2020, până în anul următor au revenit deja la nivelurile de dinaintea pandemiei.
De asemenea, nu a fost cauzată de o creștere economică globală lentă, având în vedere că PIB-ul global a crescut, în medie, cu un robust 3% pe an în ultimul deceniu, în concordanță cu media anuală din ultimele 50 de ani.
Ritmul de creștere al emisiilor din ultimul deceniu este mai lent decât cel înregistrat în anii 1970 și 1980, perioade marcate de perturbări majore, precum cele două crize energetice din 1973-1974 și 1979-1980, și șocul macroeconomic global provocat de căderea Uniunii Sovietice în 1989-1990.
Privind ultimii zece ani într-un context istoric mai larg, un ritm la fel de lent de creștere a emisiilor de CO2 a mai fost înregistrat doar în deceniile extrem de perturbatoare ale Primului Război Mondial și Marii Crize Economice. Prin urmare, emisiile globale de CO2 trec printr-o încetinire structurală, chiar și în condițiile unei creșteri continue a prosperității globale, mai arată IEA.
CITEȘTE ȘI:
Schimbările climatice scumpesc cafeaua: Ce înseamnă asta pentru consumatori?
Profit sau planetă? Marile bănci capitulează în fața lobby-ului petrolier
#emisiigazecuefectdesera #greenhousegasemissionsstats #crestereaemisiilor #reducereaemisiilorgazelorcuefectdesera #emisiipesectoareindustriale #IEA #Agentiainternationalapentrenergie #combatereaschimbarilorclimatice
