Bucureștiul, orașul unde numai 11 – 14% dintre deșeurile municipale ajung să fie colectate și reciclate, are nevoie de mai multe soluții de reducere și reutilizare a bunurilor.
Donarea produselor pe care nu le mai folosim, închirierea atunci când avem nevoie și repararea sunt puncte cheie în acest proces.
Aceste lucruri chiar se întâmplă în Capitală, iar Harta Reciclării continuă, într-un nou format, să îi ajute pe toți cei care vor să facă pași în această direcție.
Donarea
Din ce în ce mai multe autorități și asociații se ocupă cu astfel de proiecte. În București, Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București (DGASMB) a pornit, imediat după pandemie, un serviciu prin care colectează haine, jucării și alte produse pentru copii în cadrul unui serviciu care are o componentă de mediu, dar și una socială.
Centrul se numește „Bebe de București are hăinuțe” și se găsește pe Bulevardul Kogălniceanu.
Potrivit Cosminei Simiean, director general DGASMB, acesta a fost deschis inițial la Unirea într-un spațiu mic, care însă a devenit rapid neîncăpător.
De asemenea, PMB mai are și alte patru puncte de colectare în sectoare, dar și un charity boutique în zona Plevnei, unde se valorizează produse care nu pot fi donate, iar banii strânși merg tot către proiecte sociale.
De aici, doamnele își pot achiziționa produse precum rochii de seară, pantofi cu toc sau genți la prețuri modice.
„Oamenii donează și produse cu care grupurile vulnerabile nu au ce să facă, iar noi le vindem prin acest charity boutique. Primim mai multe donații decât putem căra, sorta, depozita și distribui”, a spus Simiean, în cadrul dezbaterii „Pentru un București circular”, organizată de Asociația Viitor Plus.
Pe de altă parte, directoarea a subliniat și munca de reducere a deșeurilor pe care DGASMB o face. Mai multe tipuri de obiecte sunt colectate și depozitate (veselă, jocuri pentru copii etc.) și chiar dacă acestea nu sunt inițial complete, se așteaptă ca alți donatori să aducă produse din aceeași gamă, iar ele sunt unificate pentru a reîntregi seturile, care merg apoi către cei care au nevoie.
La rândul său, PR & CSR Manager, Humana România, Mădălina Corciu, care deține magazine de haine second hand din al căror profit se realizează proiecte sociale, a subliniat că oamenii vor să protejeze mediul, dar și să facă „un bine” prin aceste donații.
Pe de altă parte, folosirea banilor din profit pentru aceste nevoi este esențială.
„Este important să donăm haine pentru persoane care provin din medii dezavantajate, dar de multe ori ei au nevoie de mai mult decât atât – au nevoie de un asistent social, de educație. De aceeea, modelul cum este acesta al unui magazin social al cărui profit să poată să finanțeze proiecte pe care și Humana îl are (…) poate avea impact atât pe plan de mediu, cât și social”, a spus Corciu.
Deși, în România, Humana are numai magazine, nu există și servicii de colectare sau sortare, Corciu arătat că hainele colectate de Humana din alte țări ajung în proporție de 70% la vânzare, aproximativ 20% la reciclare, iar 8% la recuperare energetică.
Un alt exemplu de afacere socială prezentat a fost „Bine Boutique”, unde se regăsesc obiecte care pot fi revândute, dar nu și donate. Este un proiect al Crucii Roșii care generează venituri pentru proiecte sociale.
Acolo există rochii de seară, mănuși de mireasă, genți, bijuterii, și alte produse care nu pot fi donate către persoanele din categorii vulnerabile.
Închirierea
Un alt mod de a consumai mai puțin și a produce mai puține deșeuri este acela de a închiria anumite obiecte.
O astfel de idee a adus-o antreprenoarea Roxana Streinu, de Kiddos Toys Club Romania. Afacerea sa a pornit atunci când a constatat că copilul său are multe jucării.
„A pornit de la faptul că nu suport dezordinea în casă. Atunci am descoperit acest concept. E o idee importată, dar la nivel global devine din ce în ce mai populară”, a spus Streinu.
Din magazinul său, jucăriile pot fi închiriate și apoi restituite. Potrivit lui Steinu, copiii care sunt expuși la prea multe jucării nu ajung să valorizeze cu adevărat ceea ce au. Din magazinul său pot fi închiriate 3-5 jucării.
Potrivit expertului în economie circulară Mircea Ilie, fiecare om ar trebui să își ridice această problemă.
„Povestea începe la mine, la utilizator: Am nevoie cu adevărat de un produs, trebuie să îl cumpăr, sau îl pot închiria? Din partea producătorului începe de la cum proiectez acel produs astfel încât la finalul ciclului de viață să se poată desface ușor în bucăți, în materiale separate pe care să le putem refolosi”,
a declarat Ilie.
Din ce în ce mai multe obiecte pot fi însă închiriate acum în București. Dacă aveți nevoie de o bormașină sau o scară pentru zugrăvit apartamentul – acestea pot fi găsite la câteva click-uri distanță.
Repararea
În cadrul conferinței a fost prezentat cazul telefoanelor mobile și posibilitatea clienților de a beneficia de serviciile de garanție și post-garanție în service-ul Orange.
„Chiar dacă a scăpat telefonul pe jos în parcare, s-a spart, v-ați așezat pe el, noi putem să îl reparăm. Prin reparare, viața telefonului se prelungește. Altfel, ajunge la gunoi, în natură. Prea puțină lume reciclează corespunzător”, a explicat reprezentantul serviciului Orange, Cristian Cană, într-un video difuzat la eveniment.
De altfel, din ce în ce mai multe companii oferă servicii de reparare în București.
Aceste servicii se regăsesc la câteva click-uri dacă folosim HartaReciclării.ro, dezvoltată împreună cu Code for Romania.
Site-ul ne arată acum mai multe tipuri de servicii de care avem nevoie, precum colectarea separată de deșeuri, de reparații, de reutilizare (magazine de charity, anticariate, etc.), de reducere (puncte de închiriere) sau donații.
Oricine poate intra pe această hartă și să înregistreze un punct nou care oferă unui dintre aceste servicii, iar utilizatorii înregistrați pot semnala eventualele probleme.
„Am vrut să arătăm interesul nostru pentru zona aceasta de reducere și reutilizare. Reciclarea din punctul de vedere al economiei circulare este considerată răul cel mai mic. Încercăm să convingem oamenii să nu lase produsele să ajungă la acel stadiu de deșeu”, a spus Mihail Tănase, manager comunicare Harta Reciclării.
Probleme sistemice
Unul dintre participanții din sală a atras atenția că, momentan, reparațiile, mai ales cele care nu sunt incluse în garanție, sunt extrem de costisitoare pentru clienți, iar cei care lucrează în domeniu nu pot trăi din acest gen de activitate.
La rândul său, președinta Asociației Viitor Plus, Teia Ciulacu, a spus că există niște probleme complexe, sistemice, care nu pot fi rezolvate decât de producători, prin intervenția statului.
„Ar trebui să ne uităm de ce nu sunt profitabile și de ce este foarte scump acest proces. De ce nu avem fabrici de reciclare, și pentru textile, și pentru alte materiale? De ce oamenii care repară nu pot să câștige o pâine din treaba asta? Sunt niște defecte în sistem. Este mult mai ieftin să produci lucruri noi pentru care ne exploatăm resursele naturale într-un mod barbar și nu plătim pentru toate consecințele care vin la pachet – poluare. Avem acel preț foarte ieftin la raft pentru că sunt oameni care sunt plătiți mizerabil. Nu ar trebui să acceptăm pe piață produse care nu se reciclează”,
a spus Ciulacu.
CITEŞTE ŞI
#recycle #reuse #repair #charityshops #thrifting #humana #bebebine #business #antreprenori #magazinecaritabile #imapctdemediu #ecolifestyle #ViitorPlus #HartaReciclarii #reciclare #obiecteinchiriate
