Iași, primul municipiu din România care adoptă politica „zero deșeuri”. Va reuși oare performanța?

Mihai Chirica, primarul municipiului Iași, a semnat recent o scrisoare prin care s-a angajat să implementeze strategia „zero deșeuri” în oraș. Astfel, Iașiul ar urma să devină primul municipiu din România, cu o populație de peste 350.000 de locuitori, care aderă la rețeua internațională „Oraşe Zero Deşeuri”.

Pentru a reuși să diminueze cantitatea de deșeuri produse, orașele trebuie să treacă printr-un proces laborios. Autoritățile ieșene au inițiat deja un prim demers în acest sens. Este vorba despre crearea unui grup de lucru și organizarea unei ședințe cu toți cei responsabili de gestionarea deșeurilor.

Potrivit celor de la Zero Waste România, la ședință au participat reprezentanți din partea Salubris SA, Asociaţiei RoRec, Primăriei Municipiului Iaşi, Poliţiei Locale, Alianței Economie Circulară pentru Iași, SC Veolia Energie Iaşi SA, EcoRomania, APM Iaşi, GNM Iaşi, Ecotic, Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubritate Iaşi (ADIS), alături de reprezentanți ai Ministerul Mediului și ai Ministerului Apelor şi Pădurilor. Împreună, au identificat mai multe soluții pentru realizarea obiectivului zero deșeuri. Dintre acestea, amintim:

• introducerea progresivă a colectării selective pe mai multe tipuri de deşeuri, a căror ridicare se va face de către operatorul de salubritate Salubris SA, în zile diferite;
• aplicarea progresivă a tarifului diferenţiat în funcţie de tipul de deşeu colectat, volumul containerului, greutatea şi/sau frecvenţa de colectare (măsura cunoscută ca „plăteşti pentru cât arunci”); potrivit autorităților, aceasta ar avea rolul de a motiva cetăţenii să arunce mai puţin, ar încuraja colectarea separată şi ar penaliza producerea deşeurilor mixte/reziduale;
• extinderea centrului municipal de colectare existent, prin includerea unui atelier de reparaţii pentru mobilier, textile sau electronice care pot fi recondiţionate şi reintroduse în sistemul economic, dar şi  pentru recuperarea şi refolosirea de materiale de construcţii; odată implementată, iniţiativa ar echivala cu crearea primului „eco-parc” din România, un model de afacere bazat pe principiile economiei ciruclare.

Municipiul Iași, deja obișnuit cu inițiativele de reducere a deșeurilor

La nivel național, rata de reciclare este extrem de redusă. În ceea ce privește deșeurile menajere, reciclăm doar 13% din cele 7 milioane de tone generate. Dacă includem însă și deșeurile industriale, producem peste 266 de milioane de tone și reciclăm în jur de 5% (potrivit Eurostat). Trebuie precizat că, până în 2020, ne-am asumat față de Uniunea Europeană realizarea unei ținte de reciclare de 50%.

Chiar dacă la nivel central încă se vorbește despre gropi neconforme și incineratoare, în Iași există câteva inițiative lăudabile de reducere a deșeurilor. De exemplu, cu sprijinul organizației Ecotic, autoritățile au deschis acolo un centru municipal de colectare a deşeurilor provenite din gospodării. Asociația Mai Bine din Iași a mers însă și mai departe, creând un proiect prin care recuperează și reciclează deșeurile textile, transformându-le în haine noi și accesorii. Este vorba despre REDU, un demers despre care am scris în repetate rânduri (vezi articole).

Tot cei din Asociația Mai Bine au militat pentru reintroducerea cișmelelor, ca alternativă pentru consumul de apă la PET, și au început să confecționeze în cadrul proiectului REDU niște săculeți care înlocuiesc cu succes pungile din plastic. Potrivit Zero Waste România, și Asociaţia Un Coup de Main d’Emmaus are un model de business similar, reparând și comercializând textile și mobilier.

Iașiul nu este însă primul oraș „zero deșeuri” din România

Iași este într-adevăr primul municipiu din România care a aderat la politica rețelei „Orașe Zero Deșeuri”. Nu este însă și primul oraș românesc din rețea. Târgu-Lăpuș din județul Maramureș deține acest titlu.

Primarul, Mitru Leșe, a vorbit în cadrul unei conferințe organizate în 2016 de către Green Report despre cum a reușit această performanță. A povestit despre cum colectează deșeurile pe mai multe fracții, reciclând peste 50% din ce generează, despre cum i-a obișnuit pe cetățeni cu acest mecanism, cu ajutorul amenzilor, dar și despre piedicile puse de autoritățile centrale.