Daca climatologii demonstreaza astazi fenomenul incalzirii globale prin dovezi stiintifice, veteranii Bucurestiului simt de mult schimbarile climatice pe propria piele. Paradoxal, in ciuda unor fenomene exceptionale precum gerul cumplit care a paralizat Romania la sfarsitul lunii ianuarie, un lucru pare sa devina din ce in ce mai evident: anotimpurile, asa cum le stiam noi, nu vor mai fi la fel, iar iernile de altadata vor ramane doar in amintirile bunicilor.
Text de Loredana Pana
Iarna in vreme de razboi
„Pe vremea razboiului, cand am venit din Basarabia, iernile erau grozave aici, ca in Siberia. Romania era in razboi cu Rusia, iar Bucurestiul – cu zapada siberiana. Inainte, iernile erau la fel in fiecare an, de aici veneau si denumirile populare. Se stia ca ianuarie e Gerar si tot asa. Acum nu mai corespund. Frigul apare si dispare brusc”, spune Claudia Grebencea, o batrana refugiata basarabeanca acum in varsta de 85 de ani. Femeia isi aminteste de iernile grele din anii de razboi, cand evreii erau scosi sa curete trotuarele de nameti, si de faptul ca, in fiecare iarna, Bucurestiul era paralizat cu zilele din cauza zapezii. Doar ierni exceptionale ca aceasta prin care tocmai am trecut ii mai aduc aminte de ninsorile tineretii.
Zapada topita de vremuri
Zilele cu zapada s-au redus accelerat in ultimii 20 de ani, iar astazi avem confirmare cu date stiintifice. Analiza mediilor pentru zilele cu strat de zapada arata o scadere a acestora, in ultimele doua decade, cu pana la doua zile pentru luna februarie, comparativ cu perioada de referinta 1961-1990. Deocamdata insa, nu se poate stabili cu certitudine ce se va intampla cu zapada in anii ce vor urma, iar asta pentru ca si stiinta are limitele ei. „Generatia actuala de modele climatice nu reuseste sa dea un raspuns clar in ceea ce priveste semnul tendintei pentru cantitatea de precipitatii ce va cadea pe teritoriul Romaniei, in conditiile schimbarii climatice. Cresterea temperaturii aerului iarna este insa un factor ce va reduce prezenta stratului de zapada, mai ales in zonele de altitudine joasa. Un astfel de efect poate deveni semnificativ pentru cea mai mare parte a teritoriului Romaniei, in a doua jumatate a secolului al XXI-lea”, arata Roxana Bojariu, cercetator in cadrul Sectiei de schimbari climatice al ANM si participant la redactarea Raportului IV al Grupului de Lucru Interguvernamental al ONU asupra Schimbarilor Climatice.
Valurile de frig se vor reduce
Gerul naprasnic care a lovit Romania la finele lunii ianuarie pare sa fi dat apa la moara celor care pun sub semnului intrebarii efectele incalzirii globale. Insa e vorba doar de o aparenta. „Nu putem pune in corespondenta un fenomen de vreme cu unul de clima, dar putem lega cauzal evolutia frecventelor si intensitatilor unor fenomene de vreme, determinate pe o perioada suficient de mare, cu evolutia climei. Modificarile valorilor medii ale variabilelor meteorologice sunt automat insotite de modificari ale statisticii valorilor extreme. Ce putem spune in cazul de fata este ca, in conditiile schimbarii climei, frecventa valurilor de frig cum a fost cel din aceasta iarna se va reduce in deceniile care urmeaza”, explica Roxana Bojariu.
Februarie creste in grad
Datele provenite de la statia de meteorologie Bucuresti Filaret arata o crestere atat pentru mediile maximelor zilnice, cat si pentru minimele din lunile ianuarie si februarie. Cea mai mare crestere se inregistreaza la media maximelor zilnice. In cazul lunii ianuarie, acestea au crescut cu peste 1 grad Celsius in ultimii 20 de ani fata de intervalul de referinta 1961-1990. Pentru februarie, cresterea e si mai dramatica, ajungand la peste 2 grade Celsius. „In cazul lunii decembrie, tendinta temperaturii aerului din ultimii 20 de ani indica o usoara scadere, dar, in ansamblu, impreuna cu efectul cresterilor termice importante din partea a doua a iernii, avem o crestere a temperaturii in sezonul rece”, explica Roxana Bojariu.
Daca, pana acum, temperaturile specifice celor patru anotimpuri puteau fi usor estimate, pe viitor asta va mai putea fi posibil doar daca Romania va investi in cercetare si prognoze eficiente. „Cele patru anotimpuri isi vor modifica unele caracteristici. Sunt necesare insa experimente numerice cu o noua generatie de modele, care sa ne ajute sa deslusim detaliile schimbarilor regionale si sezoniere, ca sa stim la ce sa ne asteptam”, spune Bojariu. In opinia sa, prin evaluarea produselor cercetarii romanesti raportat la standardele internationale ale domeniului se poate construi o scoala care sa pregateasca si sa foloseasca specialisti climatologi in planificarea unei dezvoltari durabile a Romaniei.
Inundatiile se muta in iarna
Experimentele de pana acum sugereaza ca tendinta de crestere a temperaturi aerului, in conditiile schimbarii climei, va fi mai accentuata vara si iarna, fata de toamna si primavara. Ciclul vegetativ se va declansa mai rapid dupa ierni, in medie, mai calde si se va incheia mai tarziu in toamna, dupa verile calduroase care vor fi din ce in ce mai frecvente, in comparatie cu cele din prezent. Cu timpul se vor modifica si unele caracteristici ale ciclului hidrologic anual, cum ar fi topirea mai rapida a stratului de zapada in partea a doua a iernii.
„Vulnerabilitatea la inundatii rapide, care in prezent este in aprilie, isi va muta valorile maxime spre ultima parte a iernii si inceputul primaverii. Frecventa inundatiilor de iarna e posibil sa creasca si ea, in conditiile schimbarii climei”, adauga Bojariu. Prognozele climatologului au fost deja confirmate chiar in primele zile ale anului, cand regiuni vaste din nordul, centrul si vestul tarii au fost afectate de inundatii cauzate de topirea prematura a zapezii.
