Programul „Rabla pentru sobe” mai are puțin până la a fi lansat, însă el vizează localitățile de munte, în condițiile în care încălzirea cu sobe poluante se face mai ales în marile orașe. Situația creată este o problemă de mediu, una socială și una de sănătate publică. Momentan, populația urbană aflată în sărăcie energetică nu poate beneficia de program, în timp ce arde în sobe materiale care îi îmbolnăvesc tocmai pe locuitorii de la oraș.
Programul vizează finanțarea de echipamente cu o eficiență de peste 80% pentru locuitorii din 27 de județe care au zone definite ca montane, precum Argeș, Bacău, Maramureș, Vâlcea, Sibiu, Neamț, etc. Beneficiarii pot primi până la 10.000 de lei, adică 70% din costul total al investiției.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a semnat marți ghidul pentru programul ‘Rabla pentru sobe’ și a dispus Administrației Fondului pentru Mediu ca, până la jumătatea lunii aprilie, cel târziu, să pregătească infrastructura necesară demarării acestui program.
„Aceste sobe de ultimă generație, foarte eficiente, au și emisii foarte scăzute, atât în ceea ce privește particulele, cât și în ceea ce privește alți poluanți pe care îi respirăm în fiecare zi și la țară și la oraș”,
a explicat Mircea Fechet.
Programul este unul pilot, iar fiecare primărie menționată în Legea muntelui va beneficia de o finanțare de până la 560.000 lei. Peste o mie de primării pot fi beneficiare.
„’Rabla pentru sobe’ înseamnă, în primul rând, mai puține lemne puse pe foc în timpul iernii, înseamnă așadar o economie și o presiune mai mică pe pădurile României, dar înseamnă, în același timp, și un mediu mai curat. Discutăm despre sobe cu înaltă eficiență energetică și discutăm despre o reducere la aproape o treime a cantității de lemn de foc necesară în timpul iernii. Dacă până acum aveam nevoie de trei căruțe de lemn de foc, de la iarna următoare, dacă vom beneficia de acest program, vom avea nevoie de o singură căruță”,
a transmis ministrul Mediului printr-un mesaj video postat pe pagina sa de Facebook.
Hibele programului
Principala problemă a programului „Rabla pentru sobe” este însă aceea că nu se adresează categoriei care ar fi cea mai în măsură să primească acești bani. Directorul executiv al Ecopolis, Oana Neneciu, a explicat pentru Green Report că programul Ministerului Mediului nu are legătură cu poluarea aerului și că el ar fi trebuit să înceapă cu orașele.
Încălzirea locuințelor este a doua cea mai mare sursă pentru poluarea aerului din București, contribuind cu aproximativ 30% din poluarea generală a orașului.
De altfel, Capitala și alte orașe sunt sub procedură de infringement din partea Comisiei Europene din cauza poluării aerului.
Problema nu este că oamenii ard lemn, ci că acele categorii de populație aflată în sărăcie energetică ard tot felul de materiale care degajă substanțe chimice periculoase – mobilier vechi, peleți sau deșeuri etc.
La munte, în schimb, oamenii au acces mai repede la lemne de foc – adică o sursă mai curată de încălzire comparativ cu deșeurile, iar poluarea nu se poate acumula pentru că vântul dispersează smogul, în timp ce densitatea locuirii face ca problema să nu fie prea pregnantă.
„Ar fi trebuit să înceapă cu un program pentru marile orașe, care au tipul acesta de încălzire”,
spune Neneciu.
Ecopolis a realizat studiul „StopSmog: Încălzire fără poluare” în care a corelat cifrele din trei zone bucureștene în care sunt preponderent case – Giulești – Bucureștii Noi, Rahova- Ferentari și Colentina- Fundeni – cu poluarea care apare pe senzorii pe care asociația îi deține.
„Emisiile de particule în suspensie (PM) cresc cu aproximativ 85% în perioadele reci, ceea ce arată că acestea provin din sistemele de încălzire, și nu din trafic”,
subliniază Oana Neneciu.
Potrivit studiului, în iarna 2023-2024, s-a observat o creștere a concentrației de PM2.5 cu 85% față de sezonul cald, dintre care:
- 70% din cauza sistemelor de încălzire rezidențială.
- 15% din cauza consumului suplimentar de carburant.
În zonele sărace, pe grupurile comunitare din social media, se vede că este normalizată practica donării de mobilier vechi pentru a fi ars în sobă, însă aceste piese sunt vopsite, tratate cu diverse substanțe care sunt transformate în poluanți extrem de periculoși.
O problemă gravă este însă și aceea că România nu deține încă cifre oficiale din care să reiasă câte case se încălzesc cu combustibili solizi. Potrivit Asociației Energia Inteligentă – aproximativ 80.000 de locuințe din București și Ilfov folosesc astfel de surse.
Impactul asupra sănătății publice
Particulele PM2.5 și PM10 provenite din arderea combustibililor solizi pot pătrunde adânc în sistemul respirator și circulator, cauzând boli pulmonare, cardiovasculare și chiar cancer.
Bucureștiul are cel mai mare cost social asociat poluării din Europa: 3.004 euro/cap de locuitor, arată autorii studiului „Stop Smog”.
În sezonul rece, numărul de zile cu depășiri ale limitelor de poluare a fost semnificativ:
50 de zile cu poluare peste limita anuală în Giulești – Bucureștii Noi.
35 de zile în Colentina – Fundeni.
31 de zile în Rahova – Ferentari.
Ce fac alte orașe europene
– Varșovia:
- Interdicție totală a utilizării cărbunelui pentru încălzire începând din 2023.
- Program național de finanțare pentru înlocuirea sobelor poluante, cu 1,5 milioane de gospodării deja trecute pe surse mai curate de încălzire.
– Paris:
- Program de subvenționare pentru încălzire ecologică: pompe de căldură, centrale pe biomasă, sisteme solare.
- Zone cu emisii reduse (LEZ) pentru limitarea circulației vehiculelor poluante.
- Creșterea numărului de stații de monitorizare a calității aerului.
Măsuri recomandate pentru București
- Inventarierea sistemelor de încălzire și evaluarea impactului acestora asupra calității aerului.
- Subvenții și stimulente financiare pentru înlocuirea sobelor pe combustibili solizi cu alternative mai curate.
- Extinderea și modernizarea rețelei de termoficare pentru a reduce numărul de gospodării care folosesc sobe individuale.
- Creșterea numărului de stații de monitorizare a calității aerului și transparență în raportarea datelor.
- Campanii de conștientizare privind impactul negativ al arderilor de combustibili solizi asupra sănătății și mediului.
CITEȘTE ȘI:
Încălzire fără poluare: soluția Win/Win pentru un aer mai curat în București
