Reprezentanții Ministerului Energiei, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Agriculturii, Ministerului Dezvoltării, Autorității Naționale pentru Reglementare în domeniul Energiei și ai Asociației Române pentru Biomasă și Biogaz (ARBIO) lucrează în prezent la elaborarea unui proiect de lege dedicat exclusiv promovării și sprijinirii sectorului de biomasă și biogaz, a declarat președintele ARBIO, Ilias Papageorgiadis, în cadrul unei conferințe organizate la târgul de energii regenerabile RoEnergy.
„Acest Guvern s-a dovedit până acum cel mai deschis și interesat în promovarea unui sector subdezvoltat al energiilor regenerabile din România. În Uniunea Europeană 68% din energia regenerabilă produsă provine din biomasă și biogaz. În România statistica arată o cotă de doar 0,62%”, a spus președintele ARBIO. Acesta a adăugat că se speră ca proiectul de lege să fie finalizat până în 2016. De asemenea, un alt proiect de lege aflat deja în dezbatere în comisiile parlamentare, și care ar putea impulsiona folosirea biomasei pentru încălzire, este legea termoficării. Prin înlesnirile acordate se dorește ca autoritățile locale să fie stimulate să construiască centrale de cogenerare pe biomasă, care să asigure, în parte sau în totalitate, necesarul de apă caldă și căldură al comunităților.
Președintele ARBIO a precizat că la Ministerul Dezvoltării există rezervate 232 de milioane de euro pentru construirea de capacități de biomasă, biogaz și geotermale. Cheltuielile eligibile se ridică până la 60% din valoarea investiției. „Colaborăm cu reprezentanții instituției pentru elaborarea ghidului solicitantului. Ne dorim să utilizăm toate fondurile disponibile pentru a putea cere mai mulți bani pe viitor”, a explicat Papageorgiadis.
Plantele energetice ar putea asigura confortul termic pentru marile orașe
Prezent în cadrul conferinței, Benkő Sándor, director general al Kontrastwege, firmă care se ocupă cu plantarea de salcie energetică în România, a declarat că în momentul de față sunt peste 500.000 de hectare de terenuri agricole inundate sau inundabile și care nu pot fi exploatate. „Dacă 20.000 de hectare dintre acestea ar fi cultivate cu salcie energetică atunci am avea necesarul de materie primă pentru a asigura agentul termic în blocurile din Brașov și Cluj”, a exemplificat acesta.
Dintre toate plantele energetice, salcia este cel mai ușor de întreținut. Plantarea se face mecanizat și nu necesită îngrijire decât în primul an, perioadă în care se formează rădăcina. După aceea ea poate fi recoltată odată la doi sau trei ani. Puterea calorifică a unui kilogram de tocătură de salcie este de 4.900 kcal, mai mare decât a lemnului de stejar sau fag, care are o putere calorifică de 3.460 kcal, respectiv 3.600 kcal.
Costurile de plantare a unui hectar de teren cu salcie energetică sunt cuprinse între 1.700-2.000 euro. Investiția se face o singura dată pentru o perioadă de exploatare de 25-30 de ani, iar profitul în doi ani poate fi de 2.800 euro pe hectar. Suprafața totală de teren cultivat cu salcie energetică în România este de aproximativ 1.000 de hectare.
Potrivit datelor Transelectrica, în România sunt operaționali doar 100 de MW instalați în centrale care folosesc biomasa sau biogazul pe bază de combustibil. Comparativ, numărul de MW instalați în centrale eoliene este de aproape 3.000, în vreme ce instalațiile fotovoltaice totalizează peste 1.200 de MW.
Citește și:
Prima centrală din lume care integrează energia geotermală și biomasa
Biomasa, singurul sector care va mai fi sprijinit cu fonduri structurale
