Premierul României, Sorin Grindeanu, și Ministrul Apelor și Pădurilor, Adriana Petcu, au participat miercuri la o acțiune de plantare de pomi în județul Ialomița, organizată de Regia Națională a Pădurilor și MAP. Acțiunea face parte din campania de primăvară și marchează începutul „Lunii plantării Arborilor 2017”. În cadrul acțiunii de miercuri, organizatorii susțin că au fost plantați circa 7.000 de puieți pe o suprafață de 0.7 hectare. Pentru campania de primăvară, Romsilva va folosi aproximativ 32 de milioane de puieți, proveniți din pepinierele proprii. Valoarea lucrărilor din această primăvară se ridică la 42,4 milioane lei.
În prima parte a zilei a plouat. Șantierul de împăduriri din cadrul Ocolului Silvic Slobozia – Direcția Silvică Ialomița, unde s-a realizat acțiunea, a devenit destul de noroios. Ca să-i ajute pe cei nepregătiți, Romsilva a pus la dispoziție cizme de cauciuc. După ce m-am încălțat cu o pereche, mi-am căutat locul după zidul de trepiede și cameramani, montat în fața cortului.
Nu a mai durat mult și premierul Sorin Grindeanu, împreună cu Ministrul Apelor și Pădurilor, a ajuns pe șantierul de împăduriri. Înainte să planteze puiul de frasin, premierul a atras atenția că Ialomița are deficit de păduri și că împăduririle sunt o prioritate națională. În plus, susținea acesta, cu toate că la nivel național se încercă îmbunătățirea cadrului legal în ceea ce privește pădurile, acest lucru nu este de ajuns.
„Oricât am încerca să îmbunătățim, și vom încerca să îmbunătățim, acest cadru legal, fie că vorbim de extinderea Radarului Pădurilor, fie că vorbim de alte programe informatice care să acopere această zonă. Oricât am face aceste lucruri, nu putem să ne punem în fața drujbelor, a lăcomiei sau a iresponsabilității anumitor cetățeni ai noștri și nu numai”, a declarat Sorin Grindeanu.
Premierul a atras atenția că spiritul civic este la fel de important ca legea.
„Singurul scut pe care putem să-l facem este scutul dat de oamenii legii și de cei care aplică legea, dar nu numai, și de spiritul civic pe care fiecare dintre noi trebuie să-l avem. Iar ocrotirea pădurilor ține de ocrotirea vieților noastre ca și oameni. De aceea, vă spuneam și la început că noi considerăm o prioritate pentru guvernare și o chestiune care ține de siguranța națională”, a completat premierul.
În plus, prim-ministrul a spus că, în 2016, controalele asupra tăierilor de păduri au fost mai scăzute decât în 2015.
„În urmă cu o săptămână am primit un raport de la Ministerul de Interne, care arată că, anul trecut sau la finalul anului trecut, tot ce au însemnat controalele în acest domeniu au fost mult scăzute față de 2015. E un semnal de alarmă și pentru ministerul dumneavoastră, doamna Petcu, un semnal de alarmă pe care vreau să-l trag și pentru celelalte structuri ale statului”, a completat premierul.
De asemenea, interesul țării, susține premierul, ar trebui să fie centrat pe industria autohtonă de mobilier.
„Interesul nostru, ca ţară, dacă este să vorbim despre industria lemnului, nu este doar să fim exportatori de produse brute, în cazul acesta lemn sau cherestea, ci, până la urmă, să creştem industria autohtonă de produse finite – mobilă şi procesare – pentru că asta înseamnă locuri de muncă, asta înseamnă creștere economică. Despre asta este vorba şi din acest punct de vedere trebuie concentrate, în acest mod, toate eforturile”, a declarat Sorin Grindeanu.
Programul Național de Educație Civică Forestieră, etapa pilot
În timp ce Premierul și Ministrul Apelor și Pădurilor dădeau declarații, pe partea opusă locului în care se aflau oficialitățile, 25 de preșcolari însoțiți de educatori au venit în șir indian și s-au oprit în cortul special amenajat de organizatori. Pe lângă aceștia, la prima etapă a programului pilot de educație civică forestieră, anunțat odată cu evenimentul, au participat și elevi de liceu și gimnaziu. Programul național se numește „Tai un copac, plantezi doi” și va fi derulat de Ministerul Educației, împreună cu cel al Apelor și Pădurilor.
„Împreună cu Ministerul Educației, am pus bazele unui program național de educație civică forestieră, dat fiind că am constatat că pe lângă puținele licee de profil silvic din țară, nu există în curricula ceva legat de educația forestieră. Și atunci, împreună cu Ministerul Educației, vom face un program național care să dureze mai mulți ani. Astăzi e doar o etapă pilot, vom trage concluziile după care trebuie să le punem în curricula”, a declarat Adriana Petcu, după ce oficialitățile s-au mutat în dreptul cortului sub care erau adunați copiii.
Rolul copiilor în cadrul evenimentului a fost unul mai mult simbolic, potrivit reprezentanților Romsilva. La fiecare campanie de împăduriri, „un număr variat de școlari participă, cu scopul de a înțelege, prin practica din teren, noțiuni de silvicultură și de a le putea dezvolta conceptul de conștiință forestieră. Desigur, copiii nu realizează lucrările de împădurire pe care și le propune Romsilva”, au precizat reprezentanții Regiei Naționale a Pădurilor.
Ce se întâmplă după ce puieții au fost plantați
După ce premierul și ministrul Apelor și Pădurilor s-au fotografiat împreună cu elevii și preșcolarii, angajații Romsilva au rămas să planteze puieții. Potrivit Regiei Naționale a Pădurilor, în cadrul acțiunii de miercuri, au fost plantați aproximativ 7.000 de puieți de stejar, frasin și sânger pe o suprafață de 0.7 hectare. La plantare au participat 55 de silvicultori din cadrul Direcției Silvice Ialomița și 15 delegați de la Regie, adică 70 de persoane. Potrivit reprezentaților Romsilva, plantările s-au desfășurat pe parcursul a aproximativ trei ore. Ceea ce înseamnă, după calculele noastre, că fiecare persoană a plantat 33 de puieți pe oră, cu precizarea că gropile erau deja făcute.
În general, doar acțiunile propriu-zise de împădurire beneficiază de atenție din partea presei. Totuși, am vrut să aflu ce se întâmplă de obicei după ce se încheie astfel de evenimente.
Potrivit reprezentanților Romsilva, după plantare, zona este monitorizată de pădurar și de șeful de district. Dacă din cauza unor calamități naturale sau distrugeri făcute, de exemplu, de porci mistreți, se constată că o parte dintre puieți nu s-au prins, se vor executa lucrări de completare. Totuși, dacă acțiunea a fost reușită sau nu se vede mai bine în anul următor, susține Romsilva. În timpul acesta, pădurarul face în jur de trei-patru lucrări de întreținere, fie mecanizată sau manuală.
Ce își propune Romsilva pentru anul 2017
În acest an, Regia Națională a Pădurilor dorește să regenereze 14.252 de ha de fond forestier, aflate în proprietatea publică a statului. Potrivit reprezentanților regiei, dintre acestea 9.721 de hectare se vor regenera natural, în timp ce 5.531 de ha vor fi refăcute artificial, prin împăduriri.
În campania din această primăvară, Romsilva își propune să regenereze o suprafață de 10.712 hectare, adică 75,2% din programul anual. Pentru aceasta, va folosi aproximativ 32 de milioane de puieți, proveniți din pepinierele proprii. Valoarea lucrărilor se ridică la 42,4 milioane lei.
