Bucureştiul ocupă penultimul loc în topul a 14 oraşe europene privind mobilitatea durabilă, arată datele Greenpeace România, publicate marţi, în cadrul raportului „Mobilitate durabilă în Bucureşti. O evaluare bazată pe indicatori”.
„Locul codaş ocupat de Bucureşti este rezultatul mai multor motive. Acesta prezintă cel mai ridicat nivel de congestionare dintre cele 14 oraşe analizate, cu o cotă de deplasări zilnice cu vehicule private de 48% şi o pondere relativ mică de mobilitate activă de doar 16%. În plus, spaţiul verde pe cap de locuitor în capitală este sub 10 mp, în timp ce norma UE este de 26 mp/capita”, susţine Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.
Bucureştiul a fost comparat cu celelalte oraşe europene în ceea ce priveşte transportul public, siguranţa rutieră, calitatea aerului, managementul mobilităţii şi mobilitatea activă, iar per ansamblu Capitala s-a clasat pe locul 13 din cele 14 oraşe, pe baza punctajului obţinut pentru fiecare indicator.
Raportul de specialitate reprezintă o completare la clasamentul oraşelor din anul 2018 privind mobilitatea durabilă (Raportul „Living. Moving. Breathing”, realizat de Institutul Wuppertal) în care au fost analizate oraşe europene, precum: Berlin, Londra, Viena, Bruxelles, Moscova, Roma, Zurich, Paris, Amsterdam, Copenhaga, Oslo, Budapesta şi Madrid.
Astfel, la indicatorii siguranţă rutieră, calitatea aerului şi mobilitate activă (deplasare nemotorizată – mersul pe jos, cu bicicleta, skateboard, role etc), Bucureştiul s-a clasat pe penultimul loc, iar la capitolul managementul mobilităţii, chiar pe ultimul loc.
„În aceste domenii este nevoie de îmbunătăţiri concrete precum dezvoltarea infrastructurii pentru pietoni şi biciclişti, combaterea parcatului ilegal pe trotuare, extinderea spaţiilor verzi urbane, precum şi prioritizarea în trafic a mijloacelor de transport public, prietenoase cu mediul, pentru a reduce durata călătoriei şi, prin urmare, pentru a creşte atractivitatea lor pentru localnici şi navetişti”, susţin realizatorii raportului.
Potrivit sursei citate, liticile care ar putea ameliora situaţia actuală a transporturilor şi mobilităţii Bucureştiului ar trebui să abordeze, în primul rând, ponderea ridicată a transportului motorizat privat din oraş. Aceasta implică, de exemplu, un sistem de gestionare a parcării mai eficient şi dezvoltarea şi modernizarea în continuare a infrastructurii pietonale şi pentru biciclete din Bucureşti într-o reţea integrată mai confortabilă, durabilă şi atractivă. Mobilitatea activă performantă se traduce printr-un număr mai mic de vehicule folosite pe stradă, congestionare redusă, străzi mai sigure şi un nivel mai bun al calităţii aerului
De asemenea, infrastructura sigură şi eficientă nu numai că va creşte cota de deplasări pentru cei cu mobilitate redusă şi cei care se deplasează cu bicicleta şi pe jos, dar va reduce şi accidentele care implică persoane din aceste categorii.
Raportul Greenpeace România descrie metodologia utilizată de Institutul Wuppertal în elaborarea Clasamentului oraşelor din 2018, care a măsurat şi a evaluat performanţa în domeniul mobilităţii durabile în 13 capitale europene.
Raportul „Mobilitate durabilă în București. O evaluare bazată pe indicatori” poate fi consultat aici: https://storage.googleapis.com/planet4-romania-stateless/2020/01/e9b3c376-sustmobinbucharest_ro.pdf
