Greenpeace solicită preşedintelui României să sprijine alocarea de fonduri publice pentru oameni şi natură, nu pentru prosperitatea industriilor poluante, aşa cum se întâmplă în prezent, în timp ce un milion de români au ajuns în şomaj, potrivit unui comunicat al organizaţiei de mediu.
Solicitarea vine în contextul în care, vineri, preşedintele Klaus Iohannis va participa la videoconferinţa membrilor Consiliului European, unde se va discuta despre bugetul alocat pentru a răspunde la criza provocată de pandemia COVID-19.
Astfel, Greenpeace solicită preşedintelui României şi celorlalţi şefi de stat să sprijine alocarea acestor bugete prioritar pentru oameni şi natură, pentru o recuperare verde şi echitabilă, nu pentru prosperitatea industriilor fosile.
De asemenea, Greenpeace cere să fie înfiinţat la nivelul Comisiei Europene un mecanism de monitorizare şi verificare, prin care acordarea de stimuli economici post COVID-19 să ţină cont de prevederile Acordului de Climă de la Paris. Comisia Europeană şi guvernele naţionale vor să investească o sumă fără precedent, 4.000 de miliarde de euro, ca răspuns la criza provocată de COVID-19, majoritatea acestor fonduri urmând să fie destinate schemelor de ajutor de stat.
Dincolo de pachetele controversate de salvare a economiilor europene, o analiză Greenpeace a scos la iveală că industria combustibililor fosili beneficiază de un set larg de măsuri economice la scară naţională inclusiv prin mecanisme de scutire de taxe, reduceri ale accizelor pentru combustibili fosili şi modificări legislative.
Şefii de stat europeni care se întâlnesc pe 19 iunie la Consiliul European trebuie să se asigure că toate măsurile economice şi fondurile alocate sunt utilizate exclusiv pentru o recuperare verde şi echitabilă, susţin reprezentanţii ONG-ului.
Cele 4.000 de miliarde de euro propuse de Comisia Europeană şi de guvernele naţionale ar însemna mai mult de 25% din PIB-ul Europei şi ar reprezenta aproximativ 9.000 de euro pentru fiecare cetăţean european. Acest buget include un total de 3,4 mii de miliarde din pachetele de recuperare anterioară, plus instrumentul denumit Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde de euro. O mare parte din acest buget este de aşteptat să fie alocat prin scheme naţionale de ajutor de stat.
Cu toate acestea, schemele de ajutor de stat aprobate de Comisia Europeană nu sunt condiţionate de obiectivele climatice şi nu garantează nicio aliniere cu Acordul de Climă de la Paris. În mod similar, sumele mari mobilizate de Banca Centrală Europeană nu sunt condiţionate în niciun fel de garanţii de mediu.
Lipsa acestor reglementări deschide posibilitatea industriei fosile de a primi ajutoare de stat în mai multe moduri, consideră Greenpeace. Cel mai raportat exemplu de sprijin al industriilor este salvarea sectorului aviaţiei – investiţiile în ajutoare de stat ajungând până la aproape 33 de miliarde de euro până în prezent. Cel mai cunoscut exemplu în acest sens este acordarea unui mega sprijin de 9 miliarde de euro pentru Lufthansa.
„Guvernul român a oferit deja ajutoare de salvare de 130 de milioane de euro pentru companiile Tarom şi Blue Air şi de 291 de milioane de euro pentru companii româneşti mari consumatoare de electricitate pentru compensarea costurilor cu emisiile de gaze cu efect de seră ce sunt transferate în preţul electricităţii. Am auzit multe în ultimele trei luni de la liderii noştri despre importanţa recuperărilor verzi şi echitabile; într-adevăr, nouăsprezece guverne naţionale din UE au sprijinit în mod public acest lucru, inclusiv România. Şi totuşi, continuă să arunce bani publici către industriile toxice şi să ofere plase de siguranţă care să permită industriei combustibililor fosili să prospere, în timp ce 1 milion de români au fost trimişi în şomaj”, spune Alin Tănase, coordonator campanie Climă şi Transport Durabil la Greenpeace România, citat în comunicat.
Greenpeace a propus crearea unui mecanism guvernat de Comisia UE pentru a asigura supravegherea tuturor pachetelor de sprijin economic propuse la nivel naţional şi cele propuse de Comisia Europeană.
În raportul Greenpeace este propusă o listă a măsurilor pe care guvernele naţionale şi UE trebuie să le urmeze: introducerea unor cerinţe climatice pentru ajutoarele de salvare, excluderea sectorului combustibililor fosili din împrumuturi publice subvenţionate şi de la programele de relaxare cantitativă a băncilor centrale, refuzarea slăbirii reglementărilor de mediu şi asigurarea transparenţei în luarea măsurilor de recuperare post COVID-19. Greenpeace solicită, de asemenea, ca măsurile să protejeze traiul oamenilor şi să protejeze drepturile fundamentale.
„Întâlnirea din 19 iunie este crucială pentru viitorul Europei. Dacă instituţiile europene şi şefii de stat nu vor lua măsurile necesare pentru împiedicarea finanţării industriei poluante din bani publici, atunci UE se va îndepărta şi mai mult de obiectivul de a avea o economie cu 0 emisii de carbon până în 2050 şi în mod evident se va îndepărta de o tranziţie verde şi echitabilă unde oamenii şi natura sunt pe primul loc. Să nu uităm ca avem nevoie de fonduri în primul rând pentru a ajuta comunităţile să îşi revină din criza COVID-19, dar si pentru a atinge obiectivele climatice stabilite în cadrul Acordului de Climă de la Paris”, a afirmat, la rândul său, Vlad Cătună, coordonator campanie Climă şi Energie la Greenpeace România.
Potrivit lui Cătună, pentru ca acest lucru să se întâmple, Comisia Europeană trebuie să împiedice fluxul de bani către industriile poluante înainte de a ne bloca ireversibil în criza climatică.
